Prezența dronelor americane în România reprezintă un element de descurajare a agresivității rusești, în special în Marea Neagră. Asta afirmă un expert în securitate, Hary Marcu-Bucur.

Hary Bucur-Marcu a fost Associate Senior Fellow pentru politica de apărare la Centrul de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forțelor Armate (DCAF), consilier în Ministerul Afacerilor Externe pentru înființarea Centrului de Reconstrucție Post-Conflict, coordonatorul academic al Centrului de Studii NATO din București, ofițer responsabil cu aspectele miliare ale NATO și alte funcții în Armata României.

De la trecerea în rezervă în primăvara anului 2003, Hari Bucur-Marcu și-a consolidat reputația de expert internațional în problemele edificării instituțiilor de apărare, politicilor de apărare și alianțelor militare, în special NATO, precum și reformei sectorului de securitate.

Acesta a acordat un interviu Radio România Actualități pe tema prezenței dronelor americane în România.

Hari Bucur-Marcu: În primul rând informaţia ca atare, că aceste drone decolează de pe un aerodrom românesc, militar românesc, cel de la Câmpia Turzii, ceea ce este o ştire în sine, în cadrul unui exerciţiu de data asta, dar nu este o noutate.

Aceste drone au mai fost prezente în România pe aceeaşi bază de la Câmpia Turzii şi anul trecut, când baza originală a lor din Polonia se afla în reparaţii, pista era în reconstrucţie. Şi atunci ele au venit în România şi de aici şi-au îndeplinit misiunile. Deci asta ar fi ştirea, că România în momentul de faţă găzduieşte din nou aceste drone, care au, într-adevăr, performanţe deosebite.

A doua ştire este că trezeşte îngrijorare, de data asta, mai ales la Moscova, prezenţa acestor drone în zonă după evenimentul pe care l-aţi evocat, cel cu uciderea unui general iranian de către o asemenea dronă, generalul aflându-se în Irak într-o maşină.

Ei bine, imaginaţi-vă că sunt persoane pe diferite liste din acestea ale americanilor, inclusiv din Federaţia Rusă, în diferite faze de sancţionare a lor ca persoane pentru ce politici sau ce acţiuni au dus ele în Rusia sau în favoarea Rusiei şi, sigur, în momentul în care avem un preşedinte american care este dispus să semneze o misiune din aceasta, să /.../ o misiune din aceasta de lovire a unei ţinte, altfel legitime în momentul în care victima era de fapt catalogată drept terorist, se ridică îngrijorări.

RRA: Ar putea ca simpla vehiculare a acestei informaţii să mai reducă din intensitatea operaţiunilor Rusiei în Marea Neagră?

Hari Bucur-Marcu: Vă gândiţi la forma de descurajare. Sigur că da! Să vă spun aşa: secretarul general al NATO chiar spunea, zilele trecute, exact acest lucru. Dacă NATO ar fi avut în 2014 drone din acestea să supravegheze ce făceau ruşii în Crimeea înainte să o anexeze ilegal, probabil că s-ar fi prevenit anexarea Crimeei de către Rusia. Dar nu au avut asemnea informaţii pe care le pot oferi aceste drone. De aceea NATO a fost reticentă să se bage în afacerea Crimeea.

RRA: Preocupă ce face Rusia în Marea Neagră ca atare, sau ca parte a întregii ofensive ruseşti?

Citește răspunsul în pagina următoare