Igor Dodon, preşedintele Republicii Moldova, a promis administrației din Găgăuzia că Parlamentul va pune pe rol și va aproba pachetul de legi pentru „armonizarea legislației regionale cu cea națională”.

Potrivit partidelor de opoziţie, Dodon, prin aceste promisiuni ar putea expune Republica Moldova, odată cu aprobarea acestor legi promovate intens de socialiști la inițiativa reprezentanților din Găgăuzia.

Intenția de a oferi Găgăuziei mai multă independență a început încă în anul 2016. Astfel, în acel an au fost elaborate de către parlamentarii din Adunarea Populară a Găgăuziei trei inițiative legislative cu privire la armonizarea legislației regionale cu cea națională și chiar înregistrate în Parlamentul de la Chișinău.

Partidul Liberal, aflat pe atunci în coaliție cu PDM și fiind la guvernare a criticat aceste proiecte de lege. Ulterior, după ce PL a rupt alianța cu democrații subiectul privind adoptarea documentelor a fost readus în discuție.

Astfel, la începutul lunii iunie, două din cele trei proiecte s-au regăsit pe ordinea de zi a Parlamentului, dar dezbaterea asupra acestora a fost amânată, ceea ce a provocat un val de acuzații lansate de la Comrat spre Chișinău.

Deputații din Găgăuzia propun în una din inițiativele legislative lansate ca să fie modificată Legea privind organizarea administrativ-teritorială. Mai exact, aceștia propun să fie stipulat în lege modul de ieșire și intrare a localităților „din” și „în” componența Găgăuziei.

Astfel, inițiatorii documentului își doresc ajustarea legii în conformitate cu art. 5 (alineatul 2) din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) din 23 decembrie 1994, care spune că: „localităţile unde găgăuzii constituie mai puţin de 50 de procente din populație pot fi incluse în componenţa Găgăuziei în baza voinţei majorităţii alegătorilor, liber exprimate în cadrul referendumului local, efectuat din iniţiativa a cel puţin o treime din alegătorii localităţii respective”.

Asta presupune că, dacă într-o localitate, unde găgăuzii sunt în minoritate, însă doresc să facă parte din UTA Găgăuzia, vor putea solicita organizarea unui referendum local, pentru a se expune asupra acestui subiect cetățenii.

Dacă, rezultatul referendumului local va fi că marea majoritate a sătenilor își doresc acest lucru, atunci așa va fi, localitatea dată va trece în componența UTA Găgăuzia.

În această situaţie, părerile sunt împărţite. Unii analişti politici spun că aceste modificări la legislație ar purta în sine unele pericole pentru Republica Moldova, iar într-o bună zi ar putea să fie o nouă regiune separatistă pe teritoriul țării, sau și mai rău se poate creea o situație similară celei din Crimeea, Ucraina.

Atunci, atât Centrul Național Anticorupție, cât și Guvernul au bătut alarma și au spus că, în cazul modificării Legii privind organizarea administrativ-teritorială, vor fi satisfăcute interesele Găgăuziei care se va bucura de un grad prea mare de autonomie, dar și că e posibil de asemenea ca Găgăuzia să crească din punct de vedere teritorial ca urmare a absorbției localităților din sudul Republicii Moldova, ceea ce impune un pericol eminent.

Ba mai mult, Guvernul a dat un aviz negativ proiectului, declarându-l ca fiind unul anticonstituțional, deoarece există riscul ca atât legislativul, cât și executivul de la Chișinău să fie într-o oarecare măsură limitate în acțiunile sale în autonomie, ceea ce contravine Constituției Republicii Moldova.

Cea de-a doua lege prevede ca să fie modificat un articol din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei. Cât ține despre cea de-a treia lege, în vizor este modificarea Legii privind administrația publică locală și a Legii privind descentralizarea administrativă. Mai exact, inițiativa are ca scop introducerea în legislația națională a noțiunii de „autorități ale administrației publice locale de nivel special” care să însemne că „Adunarea Populară, Guvernatorul și Comitetul executiv sunt constituite și activează pe teritoriul unității teritorial autonome Găgăuzia, care are un nivel special de administrare pentru soluționarea problemelor cu caracter politic, economic și cultural în interesul întregii populații”.

Despre această situaţie, analistul politic Oazu Nantoi, care este şi deputat în Parlament din partea Partidului Acțiune și Solidaritate a afirmat: „E prematur să fim categorici în raport cu acest subiect. Vedem cum va porni Comisia în noua ei componență. Alta este, că nimeni n-a formulat explicit un răspuns la întrebarea - pentru ce a fost creată UTA Găgăuzia? Totodată, poziția „tandemului” Dodon-Vlah Irina este clară -  federalizarea tacită a Republicii Moldova. Rămâne deschisă întrebarea cu poziția PDM și nu numai. PAS m-a delegat pe mine în această Comisie, care urmează să se întrunească și să examineze inițiativele legislative date și este evident că vom fi vigilenți”, a spus Oazu Nantoi.

Un comentariu referitor la acest subiect ne-a oferit și directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, Viorel Cibotaru, ex-ministru al Apărării, care a declarat că „există un risc major asupra creării unei noi zone separatiste pe teritoriul Moldovei”, dacă actuala guvernare de la Chișinău va satisface cerințele autorităților din Găgăuzia.

„În mod formal este o încercare de a consolida statul juridic al Găgăuziei nefinalizat în 1994, dar discuțiile aici țin de faptul că în ce măsură această autonomie trebuie să reflecte esența sa. În condițiile în care zona aceasta UTA Găgăuzia este un obiectiv al planurilor Federației Ruse de a efectua diferite construcții gen Republica Bugeac sau a transforma această zonă într-o platformă de experimente pentru federalizarea Republicii Moldova, deducem că vectorul politic stabil nu este pentru a lucra asupra renașterii naționale a populației de etnie găgăuză, dar tinde să fie rusificată și orientată spre o afiliere politică, culturală, socială și emoțională cu Federația Rusă.

Acest proces este în detrimentul procesului în care se mișcă Republica Moldova și a obținerii unui statut de membră a Uniunii Europene. De asemenea, contravine și poate intra în conflict cu procesul de renaștere națională a românilor din Republica Moldova. Și sigur că acest proces poate crea noi conflicte și disensiuni în cadrul procesului de consolidare a statalității țării.

Există două tendințe: Una de asimilare și integrare a populației găgăuze într-un singur stat comun – Republica Moldova și această tendință din 1994 în coace a avut diferit fluctuații, dar mai ales după anexarea Crimeei din Ucraina de către ruși, a devenit mult mai palidă decât cealaltă tendință și anume cea de rusificare, de transformare a autonomiei Găgăuze într-un factor de presiune geo-politică și nu doar de presiune politică în cadrul Moldovei.

Există toate temerele ca la un moment dat poate să fie înființată o nouă puternică mișcare de a presa elitele politice din Moldova în procesul de integrare a țării noastre în Uniunea Europeană și de încadrare în spațiul Euro-Atlantic. Acest risc persistă și la un moment dat acesta poate fi folosit în anumite scopuri.

Actuala conducere găgăuză și cea socialistă merg în mod conștient asupra acestui scop, care de fapt este în detrimentul țării noastre. Aceste forțe vor restabilirea regimului autoritar de tipul celuia care este în Federația Rusă și afilierea Moldovei sub dominația rusească”, a spus Viorel Ciobotaru

În timpul vizitei pe care Dodon a făcut-o în Găgăuzia, acesta a fost luat la rost de către deputații Adunării Parlamentare din regiune, care i-au cerut „să le întoarcă datoria”

De asemenea, deputații din regiune i-au cerut lui Dodon o altă favoare pentru susținerea acestuia și anume să inițieze modificarea Codului electoral, pentru ca, în Parlamentul de la Chișinău să intre şi cinci deputaţi din Găgăuzia, care să aibă drept de veto pe problemele ce țin de Găgăuzia.

„Noi vrem să avem în Parlament drept de veto pe problemele ce ţin de Găgăuzia, după asta putem discuta şi problemele regiunii transnistrene. Dacă dumneavoastră, domnule preşedinte, veţi susţine această iniţiativă, la toamnă o să aveţi dreptul moral să cereţi susţinerea poporului Găgăuzie la alegerile prezidenţiale. Poporul Găgăuziei v-a susținut activ la alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare. În toată această perioadă aţi făcut anumite promisiuni. La toamnă vor avea loc alegerile prezidențiale și veți fi nevoit să veniți din nou la acest popor și să cereți sprijin. Poporul Găgăuziei v-a sprijinit și e timpul să întoarceţi datoriile”, a spus deputatul Găgăuziei, Serghei Cimpoieș, potrivit realitatea.md