O nouă criză lovește puternic România. Semnal de alarmă de la nivel înalt

O nouă criză lovește puternic România. Semnal de alarmă de la nivel înalt

Țara noastră va avea nevoie în următorul deceniu de mai mulți ingineri față de ce produce astăzi, potrivit rectorului Universităţii Politehnice Bucureşti, Mihnea Costoiu.

„O să mă adresez în mod special tinerilor şi o să vă dau câteva dintre argumentele pentru a fi inginer. Dincolo de lucrurile cele mai cunoscute, vreau să vă dau două cifre de care tot vorbesc de câţiva ani de zile, dar foarte importante. Suntem la 30 de ani de la Revoluţie şi în aceşti 30 de ani 200.000 de mii de ingineri au părăsit România, 200.000, formaţi înainte sau după 1989, şi doar, cu ghilimele de rigoare, 20.000 de medici.

20.000 cu 200.000 este o realitate în condiţiile în care industria românească - e adevărat, nu extrem de răspândită la nivel naţional, nu la fel de bine dezvoltată într-o parte sau alta a ţării, creşte, iar toate prognozele spun că România are nevoie în următorii 10 de ani de 400.000 de ingineri faţă de ce produce astăzi”, a declarat rectorul Universității Politehnice, sâmbătă, în cadrul conferinţei „Viitorul în Educaţie şi Inginerie”.

Costoiu a ținut să precizeze faptul că, anul acesta UPB a numărat 3.500 de absolvenţi, „cea mai mare generaţie de după 1989”, iar „ofertele de locuri de muncă au ajuns, anul acesta, la 23.000”.

„De ce să fii inginer ? Tocmai pentru că această cerinţă este una extrem de importantă pe piaţă. Pe de altă, chiar dacă nu-mi place să spun acest lucru, nu-mi face plăcere, dar este o realitate, îţi alegi ţara unde lucrezi, deşi, evident, ne-am dori ca ţara să fie aceasta, ţara în care învăţăm şi creştem, dar nu putem nega o realitate că mulţi dintre studenţii noştri pleacă în străinătatea pentru a lucra şi faptul că universitatea are o rată de angajabilitate de peste 95% după primul an de absolvire sunt doar câteva dintre argumente”, a mai adăugat rectorul UPB.

Mihnea Costoiu a punctat şi câteva dintre elementele legate de viitorul ingineriei şi al educaţiei.

„Suntem într-o schimbare majoră, suntem într-o schimbare de paradigmă, tehnologia este extrem de prezentă în viaţa noastră a tuturor şi tehnologia devine un mijloc şi nu un scop în sine.

Şcoala se schimbă, trebuie să se schimbe sau ar trebui să se schimbe şi ea şi ceea ce încercăm să vă propunem la Politehnică este această schimbare a şcolii într-o altfel de şcoală, evident păstrând tradiţia şi forţa universităţii noastre venită din tradiţia ei.

Şi am vrea să consideraţi că această şcoală tehnică nu este în sine un scop, ci este o trambulină spre viitorul fiecăruia dintre studenţi şi, extrem de important, un mijloc de a strânge legăturile între noi, cei care lucrăm în sistemul educational”