Donald Trump se aruncă într-o nouă bătălie în Justiție, pentru reactivarea pedepsei cu moartea. Miza politică și electorală este uriașă.

Pe 25 iulie, Procurorul General al SUA anunța reluarea execuțiilor persoanelor condamnate la moarte de tribunalele federale. William Barr a programat cinci execuții începând cu data de 9 decembrie, la penitenciarul din Terre Haute, Indiana.

Administrația Trump punea astfel capăt unei perioade de 16 ani în care nu a mai avut loc nici o execuție federală. Decizia lui Barr a fost însă blocată luni, 2 decembrie, de către o instanță de apel și urmează să fie judecată la Curtea Supremă.

Deși pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă la nivel federal în 1988, doar trei persoane au fost executate de atunci. Aceasta, deoarece tribunalele federale dictează rareori pedepse capitale. În prezent, potrivit Death Penalty Information Center, doar 62 de persoane se află în Culoarul Morții.

Întemnițarea lor în penitenciarul federal din Terre Haute, în locul unui Culoar al Morții dintr-o închisoare a unui stat este legată de particularitățile infracțiunilor.

Crimele federale sunt cele „comise la adresa funcționarilor și polițiștilor federali, crimele rasiste sau produse pe proprietățile guvernamentale sau în rezervațiile indiene”, potrivit unui documentar relizat de Le Monde.

Foarte important, legea a fost extinsă în 1990: cruzimea faptei, legătura cu traficul de droguri sau terorismul pot determina ca o crimă să devină de competența instanțelor federale.

Scene de groază în camerele de execuție

În această vară, administrația Trump, invocând „datoria de a respecta legile în numele victimelor și familiilor”, a pus capăt moratoriului neoficial care a suspendat orice execuție federală din 2003 încoace,

Moratoriul încerca să evite polemicile legate de pedeasa cu moartea prin injecție letală. Aceasta înlocuise scaunul electric sau camera de gazare, considerate prea barbare. Injecția letală constă în inocularea condamnatului a unui cocteil de trei substanțe, din care una îl adoarme și îl anesteziază, a doua îi paralizează mușchii iar a treia îi oprește inima.

Însă, de când tot mai multe companii pharma au renunțat, din rațiuni umanitare, să mai producă substanțele folosite la execuții (mai cu seamă Thiopental), procurarea lor a devenit o adevărată provocare. Înlocuirea lor cu alte substanțe, mai ușor de găsit, s-a dovedit un eșec: multe execuții s-au transformat în scene de o cruzime greu de descris, chinul condamnaților durând uneori și zeci de minute.

În 2014, după două execuții ratate în Ohio și Arizona și moartea oribilă, după 43 de minute de sufocare, a unui condamnat din Oklahoma, Barack Obama a impus o suspendare a tuturor execuțiilor – de stat și federale – până când se va găsi o soluție tehnică „mai umană”. În majoritatea statelor, pauza a durat cel mult un an, însă la nivel federal, ea a continuat până în prezent.

Ciocnirea Stânga – Dreapta din Justiție

William Barr și-a justificat decizia de a relua execuțiile prin recurgerea la o singură substanță letală, Pentobarbitalul de sodiu, folosită în mod normal ca anestezic sau somnifer.

„Din 2010, 14 state au folosit această metodă în 200 de execuții”, susține un comunicat al Departamentului de Justiție.

Cinci dintre cei 62 de condamnați aflați pe Culoarul Morții la Terre Haute, au fost programați să fie executați în decembrie și ianuarie. Ei au fost aleși după atrocitatea crimelor, toate comise împotriva copiilor

Cu toate acesta, anunțul a stârnit indignarea grupărilor care se opun pedepsei capitale. Avocații a patru dintre cei cinci au sesizat imediat justiția, contestând legalitatea noului protocol de execuție cu pentobarbital. Ei au invocat faptul că legea federală privind pedeapsa cu moartea obligă guvernul federal să urmeze metoda de execuție utilizată în statul unde fiecare condamnat a fost declarat vinovat.

La sfârșitul lui noiembrie, în așteptarea unei decizii pe fondul dosarului, un tribunal a suspendat execuțiile. Procurorul General William Barr a făcut apel, iar luni, 2 decembrie, Curtea de Apel din Washington a apreciat că Barr nu a îndeplinit „criteriile stricte” pentru a obține câștig de cauză.

„Instanța a spus cu claritate că guvernul nu poate proceda de o manieră precipitată la execuții în scopul de a evita examinarea legalității și constituționalității noului protocol”, a declarat Shawn Nolan, avocatul unuia dintre condamnați, citat de AFP.

După câteva ore, Departamentul de Justiție, apreciind decizia Curții de Apel drept „total lipsită de fundament”, s-a adresat Curții Supreme, cerându-i să reinstituie pedeapsa cu moartea.

Țintele: Terorism, Islamism, Droguri

Încă din campania sa electorală, Donald Trump s-a pronunțat pentru pedeapsa cu moartea, mai ales împotriva teroriștilor și a islamiștilor.

Cu o săptămână în urmă, el anunța că va cere introducerea cartelurilor de droguri pe lista organizațiilor teroriste. Coroborată cu „reactivarea” pedepsei cu moartea, această măsură i-ar permite lui Trump să facă ordine la frontiera de sud cu Mexicul și în general i-ar consolida imaginea de om de mână forte într-o țară în care organizațiile de stânga anarhiste îndeamnă deschis la încălcarea legii

De notat că majoritatea celor nouă judecători de la Curtea Supremă au fost numiți de Republicani, deci Trump are toate motivele să se aștepte la o decizie favorabilă.

Atitudinea liderului american în favoarea pedepsei capitale are și o componentă electorală, care ar putea cântări greu în alegerile prezidențiale de peste un an. Astfel, potrivit unui sondaj din 2018 al Pew Research Center, 77% dintre alegătorii Republicani se declară favorabili pedepsei cu moartea, față de 35% dintre Democrații.