Acum, pentru că piața arată că există cerere, dar româncele o duc tot mai rău financiar, mulți chirurgi au implementat sistemul „silicoane în rate”. Practic, te duci cu buletinul și pleci cu o pereche de sâni noi, pentru care plătești circa 180 de lei lunar.

Trăim vremuri în care vizita la medicul estetician nu mai ține de necesitatea intervenției – adică de un aspect care implică doar corectarea chirurgicală pentru a atinge un standard pe care majoritatea îl consideră normal, ci „o obligație” față de mediul la care te raportezi. Concret, tinerele care visează la „o carieră” de influencer pe internet sau care doresc să-și găsească mai ușor un prinț pe cal alb trec pragul clinicilor de medicină estetică, după ce fac credite bancare sau strâng ban pe ban ani de zile. Acum, pentru că piața arată că există cerere, dar româncele o duc tot mai rău financiar, mulți chirurgi au implementat sistemul „silicoane în rate”. Practic, te duci cu buletinul și pleci cu o pereche de sâni noi, pentru care plătești circa 180 de lei lunar.

România excelează la două specialități medicale când e vorba de turism medical, datorită prețurilor mici: stomatologie și chirurgie estetică. Și pentru că cererea este în creștere, unele clinici estetice din țară au decis să se înfrățească în afaceri cu niște IFN-uri, adică instituții financiare nonbancare, care practică reguli aproape identice cu cele ale băncilor, însă care au dobânzi usturătoare. Împreună, esteticienii și IFN-urile le pun pe masă tinerelor care se doresc mai atrăgătoare implanturi de silicon în rate. „Tot ce trebuie să faceți este să veniți la clinică având asupra dumneavoastră Cartea de Identitate și o adeverință de salariat. Ratele se pot împărți pe o durată maximă de 5 ani”, ne explică dispecera unei astfel de unități medicale private.

Rata se stabilește în funcție de bugetul clientei, începând de la 40 euro pe lună. Pare un vis devenit realitate pentru tinerele care, abia ieșite de pe băncile școlii, își doresc cu ardoare să se arunce sub bisturiul care le va face ca scoase din reviste.

Ceea ce, pe de-o parte, s-a și întâmplat: puștoaice de 18 ani, care abia au terminat liceul, s-au angajat pe la benzinării sau supermarketuri, după trei luni își iau adeverința și merg să se opereze. „Problema nu este neapărat de importanța analizării acestei decizii, ci și de educația medicală pe care o are o copilă care abia a dat Bacul. Multe nu-și poartă bustierele atât cât trebuie, nu se îngrijesc cum trebuie, nu își iau tratamentul post-operator. Așa apar multe probleme medicale pe care se chinuie părinții și statul să le rezolve. Apoi anii trec și pacientele nu calcă din nou pragul medicului pentru a-și face analizele de rutină, cele care atestă că acel corp străin, implantul, este acceptat de organism”, ne spune un estetician care a preferat să-și păstreze anonimatul. „Legal este, dar etic și moral… Sunt totuși copile de 18 ani. Medicii trebuie să facă un triaj bazat și pe vârstă, pe capacitatea de a se întreține din punct de vedere medical în viitor. Triajul nu se face în funcție de aprobarea creditului de IFN”, mai spune chirurgul.

Dr. Firass Obeidat, medic specialist în chirurgie plastică, reconstructivă și estetică: „Trebuie să își facă anual o ecografie de control și poate chiar o mamografie”

În condițiile în care clinicile cu „sâni în rate” au apărut ca ciupercile după ploaie, i-am adresat unui specialist în domeniu un set de întrebări generale, ale căror răspunsuri ar fi de preferat să le cunoască și cele care decid să apeleze la mărirea de sâni „ca să prindă oferta”, fără a se documenta foarte minuțios despre ce presupune această procedură.

- Evz: - Vin adolescente de 16-17 ani în cabinetele clinicilor de estetică, de mână cu mamele lor, pentru a solicita intervenții chirugicale precum mărirea de sâni și buze. Înțeleg, din lumea medicală, că e un fenomen tot mai des întâlnit. Uneori se folosește pretextul că implantul mamar te ferește de cancer de sân. Adevărat sau fals?

- Dr. Firass Obeidat: - În primul rând, adolescentele trebuie să se prezinte înainte la o consultație, însoțite de cel puțin un părinte, consimțământul acestora fiind obligatoriu. În unele cazuri este nevoie chiar de aprobarea unui psiholog. Adolescentul trebuie să dea dovadă de maturitate intelectuală și emoțională. Trebuie să știe riscurile, să le înțeleagă și să aibă așteptări realiste. Încheierea dezvoltării sânilor la fete este undeva la 16-18 ani, excepții fiind rare, la 13-15 ani.

Implantul mamar nu te ferește de cancer la sân. În majoritatea cazurilor, implanturile mamare vin poziționate sub mușchiul pectoral mare, chirurgul estetician neavând treabă cu glanda mamară.

- A rămas în continuare recomandarea de a se schimbă proteză mamară o dată la 10 ani? Sunt româncele conștiincioase în acest sens? Vin la controale, le schimbă atunci când trebuie?

- Nu este o regulă scrisă că implanturile mamare se schimbă la 10 ani, depinde de mai mulți factori: tipul implantului, stilul de viață al pacientei - creștere în greutate și slăbire bruscă, înaintarea în vârstă, calitatea pielii pacientei, sarcina și alăptarea. Ca factori mai sunt și migrarea implantului prin creșterea laxității buzunarului, contractarea capsulară cu deformarea sau ruptură implantului.

E important de subliniat că fiecare pacienta trebuie să își facă anual o ecografie de control și poate chiar o mamografie. Ele sunt primele care observă, acasă, prin palpare sau în oglindă, modificări la nivelul sânilor. Atunci ar trebui să se programeze la medicul operator sau la alt chirurg plastician pentru o consultație.

Româncele sunt preocupate în general de sănătatea lor, iar schimbarea implanturilor nu face notă discordantă. Ele vin la control, după intervenție, mai repede de 10 ani, deoarece până atunci medicii recomandă control ecografic mamar anual. De obicei, ele schimbă implanturile conform indicațiilor chirurgului, dar nu obligatoriu, la 10 ani, acest termen putând fi mai mic sau mai mare.

- Există femei în România care au urmat modelul Angelinei Jolie, adică femei care s-au supus mastectomiei în mod preventiv?

- Noi, la clinică, nu ne-am întâlnit cu astfel de situații, dar există în țară o serie de femei care au recurs la acest model.

- Ce înseamnă, de fapt, mastectomia?

- Această intervenție presupune extirparea glandei mamare. Mastectomia poate fi parțială sau totală. Cea totală este cu prezervarea sau extirparea mușchiului pectoral mare, în funcție de complexitatea intervenției.

Chirurgul oncolog este cel care decide tipul mastectomiei (parțială sau totală) în funcție de suprafața pe care carcinomul (tumoră - stadiu, mărime și agresivitate) a invadat-o.

- De ce operația arată atât de dur la final?

I. Cicatricea orizontală: pentru că ablația este a întregii glande mamare, a comexului areolo-mamelonar şi a tegumentului invadat.

II. Această incizie orizontală, ce ține de la stern până la axilă, să poată facilita și extirparea ganglionilor axilari de partea afectată, totodată permițând mascarea mai ușoară în sutien.