Sute de tarani din Covasna au batut palma pentru o afacere in paguba: si-au dat caii bolnavi pe cateva sute de lei.

Italienii cumparatori le-au promis despagubiri de la stat . Mii de proprietari de cai din intreaga tara asteapta din primavara anului trecut despagubirile pe care statul trebuia sa le plateasca pentru exemplarele bolnave de anemie infectioasa ecvina care au fost sacrificate. Oameni simpli, cei mai multi de la tara, amenintati cu amenzi de zeci de milioane, au acceptat sa-si dea caii la abator si au mizat pe despagubirile de la stat, care ar trebui sa-i ajunga proprietarului sa-si cumpere un cal cel putin la fel de bun ca exemplarul dat la taiere.

La nivel national, in Romania sunt inregistate 15.500 de cazuri de anemie infectioasa. Cele mai multe din judetele Covasna, Mures, Sibiu, Brasov si Caras-Severin. La o despagubire medie de 2.000 de lei, rezulta ca statul ar trebui sa scoata din buzunar peste 30 de milioane de lei, adica 10 milioane de euro.

Dosarele lor de despagubire au ramas insa blocate intre Ministerul Agriculturii si Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara (ANSVSA), intre directiile sanitar-veterinare si directiile agricole judetene, institutii intre care s-a declansat un adevarat razboi. Intre taranii „pagubiti” si autoritati s-au interpus firme private, interesate sa exporte carnea rezultata din taierea cailor. Reprezentantii Ministerului Agriculturii sustin ca tocmai intermediarii reprezinta una dintre cauzele pentru care nu se mai acorda despagubiri. Saptamana viitoare, cele mai recente note ale Corpului de Control vor ajunge pe masa ministrului agriculturii, Dan Motreanu.

Boala

Anemia infectioasa

„Anemia infectioasa este o boala a cailor, asemanatoare cu SIDA. Se manifesta prin imunodeficienta (scade rezistenta de aparare a organismului la alte boli), dar este denumita incorect „SIDA cailor”„, potrivit doctorului Viorel Adronie, conferentiar universitar. Boala nu se transmite de la cai la om, insa se transmite prin sange, prin intepatura insectelor. Carnea cailor infectati se poate folosi in alimentatie. Potrivit angajamentelor asumate fata de UE, pentru a preveni extinderea bolii, exemplarele infectate trebuie sacrificate, insa carnea poate fi comercializata.

DE LA CARUTA

„Doctorul a luat calul”

Gheorghe Patrunjel are 42 de ani si e de meserie operator alimentar. A terminat scoala de la Galati, unde era bataie pe locuri pe vremea lui Ceausescu. Acum sta in satul Bacel, insula romaneasca in judetul Covasna. N-a vrut sa lucreze in fabrica: nu putea veni de la schimbul trei sa se tina si de sapa. Si-a completat veniturile muncind ca paznic la o firma din Brasov, dar si-a pierdut serviciul „cand au bagat alarma”.

Gheorghe Patrunjel a plans cand si-a dat calul la abator. N-ar fi dat-o pe iapa Musca nici pe 30 de milioane, chiar daca era „seropozitiva” de doi ani. „Calul a avut peste 300 de kilograme. Da’ ne-a dat doar 3 milioane pe el. Nu-mi mai aduc aminte cat spuneau ei ca ne dau pe kilogram,ca tare am fost suparat. Au venit sa-l ia in primavara, cand aveam mai multa nevoie de el. Noi traim din munca campului si nu puteam „sa raspund” numai cu un cal care mi-o ramas. A trebuit sa ne imprumutam ca sa ne luam un alt cal”, spune Gheorghe. Acesta isi aminteste ca oamenii care i-au luat iapa i-au spus ca „statul despagubeste”, si a asteptat degeaba mai bine de o jumatate de an sa primeasca despagubirile.

„Mie doctorul mi-a luat calul. Si m-am dus la doctor sa vad cum e cu restul de bani. Mi-a spus ca nu sunt fonduri, ca era cu aviara. Tot doctorul a facut dosarul pentru despagubiri. Eu n-am vrut sa dau iapa, ca era buna si nu se cunostea ca-i beteaga: daca-i dadeam drumu’ afara se juca, fugea, manca. Numai ca sangele, zicea doctorul ca nu-i bun. Atata ne-a barait la cap ca trebuie sa dam calu’, venea mai mereu pe aici. Acuma nu mai are curajul sa mai treaca prin sat...”, povesteste suparat omul din Bacel. Cum nu putea sa se descurce cu un singur cal, Gheorghe Patrunjel s-a imprumutat de 20 de milioane si a cumparat pereche pentru cel care i-a ramas in grajd.

DE LA CAMP

Amenzi pentru impotrivire

Pe un cal de 12 ani, in greutate de 490 de kilograme, Ilie Sosu din satul Bacel, comuna Chichis, a primit 4 milioane si jumatate de lei vechi.

Marius, fiul proprietarului, spune ca medicul veterinar de circumscriptie a incercat de mai multe ori sa-i convinga sa dea calul la abator: „Noi n-am vrut sa dam iapa. Era grasa, n-arata bolnava, manca. Au zis ca, daca nu le dam calul, ne da 30 de milioane amenda. N-am avut ce face. Pe langa banii astia, au spus ca ne mai dau o subventie de la primarie. Au zis ca dupa doua-trei luni ne da banii. Am fost acolo, am intrebat, dar nu ne-au dat nimic”.

L-am intrebat daca ar fi dat de bunavoie iapa la taiere; recunoaste sincer ca, daca n-ar fi fost amenintati cu o amenda pentru care intreaga familie ar munci cateva luni, nici nu s-ar fi gandit sa renunte la animal. Marius Sosu isi aminteste ca medicul a repetat analizele de trei ori pentru a-i dovedi ca iapa lui e bolnava: „Am vrut sa mergem si in alta parte, la un alt doctor, sa facem analizele, dar nu ne-a lasat doctorul Vasile Bordeianu, din Lunca Calnicului”.

Familia Sosu a mai ramas doar cu un manz de la iapa bolnava. Marius isi aminteste cu necaz ca n-a vrut sa vanda iapa unui roman care-i dadea pe ea 18 milioane. „N-am vrut s-o vindem. O foloseam la camp. Asa a luat-o italianul. Ca ala care venit de ni i-a luat a venit cu un italian. Care a spus ca ne da in judecata daca nu vrem sa dam calul. N-am avut ce face”, isi mai aminteste Marius. Toti caii din zona au fost adunati „la comuna”, la Chicis, in fata fostului CAP. De aici au fost incarcati in masini cu numar de Telorman si dusi au fost. La abator.

DE LA DRIC

Plangeri la Parchet

In satul Ghidfalau, localnicii maghiari vorbesc greu romaneste. „Parola” care functioneaza insa e numele lui Papp Geza. Cand ii aud numele, satenii fact tot posibilul sa ne explice macar prin semne cum sa ajungem la gospodaria lui. Papp este printre putinii covasneni inselati in „afacerea calul” care isi cauta acum dreptatea, facand o plangere la Parchetul de pe langa Judecatoria Covasna. El cere cercetarea reprezentantilor Directiei Sanitar-Veterinare pentru inselaciune si abuz in serviciu si cere daune de 2.100 lei noi, adica diferenta pe care o mai are de recuperat de la stat pentru calul pe care tot italienii i l-au luat din grajd. I-au dat pe el 4,3 milioane de lei vechi (430 de lei), desi avea aproape 500 de kilograme.

Spune ca s-a conformat dispozitiilor primite de la DSV si ca reprezentantii acestei institutii sunt principalii vinovati. Dupa ce i-au luat calul, fiul sau n-a mai putut sa-si castige banii din care traieste in fiecare luna. Face carausie, dar cei doi cai frumosi pe care-i avea erau inhamati, nu de putine ori, si la dric.

La Ghidfalau, maghiarii reformati sunt condusi si pe ultimul drum tot de cai. „Nici nu sunt sigur ca mi-au luat un cal bolnav din curte. N-am vazut rezultatele analizelor, foi din dosar care trebuiau completate nu sunt completate. Nu mi-au facut dezinfectie, asa cum prevede legea, si oricum nu au testat toti caii din comuna. Nu de la Agricultura s-a gresit, ei, cu veterinara, au facut ceva incorect”, spune acesta. Papp Geza s-a dus de cinci ori la Directia Agricola si de alte sapte ori la DSV. Zece kilometri dus, zece intors, cu bicicleta. Lucrurile, crede acesta, nu sunt in regula. „Intermediarul, italianul, aici e buba”, e convins Papp Geza.

Autoritatile isi paseaza calul mort. Directia Sanitar-Veterinara sustine ca medicii veterinari au facut dosare doar pentru a ajuta oamenii

Conform legislatiei in vigoare (HG 1415/2004), despagubirile se platesc de la bugetul de stat. Plata o face Ministerul Agriculturii. Nivelul acestora este stabilit la valoarea de inlocuire a animalului, care se calculeaza in functie de mai multe criterii, cel mai important fiind pretul pietei din data la care a avut loc sacrificarea.

Profit de 800%

Afacerea cu carne de cal este extrem de profitabila daca luam in considerare pretul cu care acest sortiment de carne se vinde pe piata externa. „De pilda, un kilogram de antricot de cal se vinde in Italia cu 25 de euro. In schimb, cei care cumpara de aici platesc cam 3-4 euro pe kg de carne sau 2 euro pe carcasa. La carcasa, pretul e si mai mic din cauza randamentului scazut la taierea cailor”, ne-a declarat Sorin Minea, presedintele Asociatiei Procesatorilor de Carne. Firme din Romania mai exporta in Belgia, Franta si Austria.

Majoritatea cailor care provin din judetul Covasna au fost taiati la abtorul Cicalex Poroschia, din judetul Teleorman. Abatorul e detinut in proportie de 80a de firma InterAgro, societate controlata de omul de afaceri Ioan Niculae. De fapt, acesta controleaza aproape toate afacerile din judet.

Pana acum, doar din judetul Covasna au fost, oficial, taiati 301 cai; 254 de dosare au fost predate de Directia Sanitar-Veterinara (DSV) Directiei Agricole, restul aflandu-se inca la DSV. In intregul judet au fost platite daune doar pentru 52 de cazuri.

Despagubiri oprite

Cum Ministerul Agriculturii e cel care da banii pentru despagubiri, tot o institutie subordonata acestuia e cea care a sistat platile. Directia Agricola Covasa este institutia care a semnalat prezenta firmelor intermediare in afacerea „calul”, determinand, practic, oprirea platii despagubirilor. Legea prevede ca beneficiarul platii trebuie sa fie proprietarul animalului. Dosarele erau pe numele oamenilor, iar reprezentantii MAPDR sustin ca adevaratii proprietari erau firmele intermediare, in baza procesului-verbal de predare a animalului, dar si pentru ca a fost platit un avans. Or, legea interzice plata despagubirilor catre intermediari.

Decizia de a sista platile a fost luata imediat si pentru celelalte judete din tara. Doar la Satu-Mare au fost facute plati in valoare de 13 miliarde de lei vechi, reprezentantii Directiei Agricole de aici fiind pasibili de imputarea intregii sume, conform informatiilor obtinute de la Ministerul Agriculturii. A fost demarata o investigatie, iar notele Corpului de Control vor ajunge pe masa ministrului agriculturii abia saptamana viitoare.

Pentru ca proprietarii sa-si poata primi banii chiar si in cazul in care i-au incredintat intermediarilor, legea trebuie modificata, dar nici in acest caz nu e sigur ca poate fi aplicata retroactiv.

„E foarte tarziu”

„La mine, acum doua saptamani au fost opt persoane, dar baieti, asa, de la tara. Mi-au zis: ai familie, ai casa, no, ai grija. Pe cei de la Maramures i-au amenintat ca le dau foc la Directia Sanitara”, povesteste Siko Barabasi Sandor, directorul executiv al DSV Covasna. Si acesta crede ca o modificare a hotararii de guvern ar putea rezolva situatia doar pe viitor.

„Noi suntem cei care dispunem sacrificarea acestor cabaline, insa nu dispunem de bani pentru despagubiri. De asta se ocupa Directia agricola. Asta e legea: intri in curtea omului, ii iei calul si nu ii dai nimic”, adauga directorul.

Controale pentru tratarea crizei

Acesta povesteste si de ce s-a ajuns la acest mod heirupist de eliminare a cailor bolnavi. Actiunea a inceput in primavara, cand la toate directiile sanitar-veterinare din tara a ajuns adresa nr. 899, din 27 februarie, semnata de fostul presedinte al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare, Ioan Agafitei.

Conform acesteia, trebuia sa se treaca la actiune imediat, pentru ca Ministerul Agriculturii a gasit bani pentru despagubiri si din cauza ca Uniunea Europeana ne preseaza sa scapam de animalele bolnave.

„In perioada anterioara nu au fost alocate fonduri necesare pentru despagubire. Intrucat MAPDR asigura mijloacele financiare necesare pentru detinatorii de animale care inregistreaza pagube datorita eliminarii acestor animale anemopozitive, dispuneti sacrificarea acestora”, se arata in adresa. Aceeasi adresa contine si cele opt abatoare din tara autorizate pentru sacrificarea ecvinelor.

„Au venit de la Corpul de Control al ministrului agriculturii sa faca o treaba pe care ar fi trebuit sa o faca inca din vara, ca sa verifice daca animalele au fost intr-adevar sacrificate sau s-a facut export de animale vii. S-au verificat punctele de frontiera, credeti ca un cal e un tantar? Poate sa treaca oricum frontiera, fara sa aiba acte legale? S-au facut verificari la punctele de frontiera, si absolut toate actele sunt in regula. Au verificat abatoarele unde s-au sacrificat animalele si le-au promis oamenilor ca le vor spune daca acestea au fost sau nu taiate”, mai explica seful DSV.Siko  Barabasi Sandor sustine ca lucrurile nu stau in felul in care le expune ministerul in privinta transferului de proprietate a animalelor.

„S-a inteles gresit. Noi nu avem unde sa sacrificam cabalinele in judetul Covasna decat la Casalco Sfantu Gheorghe, care taie trei-patru cai pe saptamana. Nu puteam sa scapam de caii cu anemie in cursul anului trecut, asa cum ne cerea conducerea Autoritatii. Au aparut doua sau trei firme, cu toate actele in regula - pentru ca noi le-am verificat, si au spus ca au facut asemenea achizitii si in celelalte judete, printre care Satu-Mare, Maramures. Nu au aparut probleme in Harghita, de exemplu, sau in Brasov, pentru ca aveau abatoarele acolo. Acesti achizitori, practic, au cumparat cabalinele de la nea Popa, de exemplu, dar transferul de proprietate nu a fost catre ei, ci a fost catre abator. Practic, intermediarul nu a facut decat transportul”, explica Siko  Barabasi Sandor.

Medici veterinari cu inima larga

Directorul DSV Covasna are o explicatie si pentru faptul ca dosarele au fost depuse de medicii veterinari si nu de proprietari. Milosi, veterinarii au vrut sa le dea o mana de ajutor taranilor.

„In mod normal, dosarele ar fi trebuit sa fie completate si depuse de proprietarii cailor. N-aveam cum sa punem pe drumuri o babuta sau un mosneag pentru toate hartiile astea. In dosar e nevoie de cel putin opt semnaturi. Colegii mei, medicii veterinari zonali, au intocmit toate dosarele, au umblat pe la primarii, pe la toate celelalte institutii de unde aveam nevoie de semnaturi. Deci nu au fost predate de proprietari”, spune Siko  Barabasi Sandor.

Justificarea pentru aparitia firmelor intermediare ne este furnizata de directorul adjunct al DSV Covasna, Nemes Emeric: „Un abator nu cumpara animale si nu le sacrifica fara sa aiba piata de desfacere. Acesti italieni aveau piata de desfacere pentru carnea de cal rezultata din sacrificarea animalelor. Abatoarele nu aveau cum sa taie fara o piata de desfacere”.

„Au castigat in mod sigur, ca degeaba nu faceau. Dar pe noi nu ne intereseaza acest lucru. Pe noi ne intereseaza ca oamenii sa-si primeasca banii. Problema este ca noi ne pierdem autoritatea. Sa nu apara o gripa, o pesta si sa incerci atunci sa mai intri in ograda omului. A fost campania de vaccinare impotriva pestei si era sa-i bata oamenii pe medici”, mai adauga si seful sau.

DSV s-a pus pe distribuit amenzi, numai pentru a indeplini planul trasat de la centru: au dat nu mai putin de 26 de amenzi, care au fost anulate numai in momentul in care calul era incarcat in masina. S-a fortat intrarea in curti cu jandarmii, medicii veterinari au fost amenintati de jandarmi. Dar asa cerea si seful de la Bucuresti: Agafitei ceruse ajutorul tuturor prefecturilor pentru aceasta operatiune.

Martoagele, in etapa a doua

„In dimineata cand au venit sa-i ridice pe-ai mei, masina era plina de cai numai unu’ si unu’. Pe ailalti, martoagele, au zis ca vin si-i iau in a doua etapa. Nu cred ca au ajuns calutii aia la taiere, ca prea erau alesi cu grija”, ne spune Constantin Costea din orasul Covasna. Lui i-au luat in mai anul trecut doi cai din grajd: iapa si armasarul.

„Li s-o fi parut ca am prea multi, ca aveam trei”, face omul haz de necaz. Mare necaz: pe doi cai i-au dat 700 de lei, nicio hartie la mana. I-a spus doctorului din oras sa nu mai treaca pe la el prin curte. „Prima data ne-au spus ca putem sa-i tinem daca platim amenda pentru ei. Adica 15 milioane de fiecare. Apoi s-au sucit: cica sa-i tinem, dar ne pune sigiliu pe grajd. Ne-au spus ca se ia de la un cal la altul. Cum sa facem? Am zis sa nu ne mai impotrivim si sa-i dam. Seara ne-au anuntat ca ii iau, iar a doua zi dimineata au si venit cu masina - un tir de Teleorman”, isi aminteste Costea. Omul ne mai spune ca in ziarul local de limba maghiara a aparut prin toamna, informatia ca mai multi cai bolnavi din Covasna au ajuns in Balta Brailei.

„Ne-am rugat de ei sa ne lase macar unul... N-au vrut. A fost mai rau ca pe vremea lui Hitler. Cine stie unde or fi caii mei, ca i-am crescut ca pe copiii mei”, se intreaba Costea. Hortensia, nevasta lui, plange: tineau caii pentru fiul lor, care iubeste foarte mult animalele.

La export

Samsari fara frontiere

Conform datelor existente la Ministerul Agriculturii, mai multe firme s-au ocupat de intermedierea si de exportul carnii de cal. Printre acestea, Agromexim SRL Satu-Mare (export Italia), Chevalex SRL Poroschia Teleorman (export Belgia), West Meat SRL Arad (export Italia) si SC Europeenne SRL Sibiu (in Franta).

De asemenea, o parte dintre aceste firme, dar si alte societati au realizat in anul trecut export de cabaline vii. Intre acestea, West Meat SRL Arad in Olanda, Samoa SRL Arad in Italia, Remember SRL Arad in Italia, Gea Trade Arad in Italia, Dumimpex Intervet Cavexim SRL Arad in Austria, Germania si Italia, Agromexim SRL Satu-Mare in Italia si SC Europeenne SRL Sibiu in Franta, Germania si Austria. Cu o singura exceptie, toate aceste firme au proprietari persoane straine, italieni, nemti, francezi sau belgieni.

Firma care s-a ocupat de intermediere in judetul Covasna, Domenico Distribution SRL Sf. Gheorghe, are ca proprietari un cetatean italian - Mengozzi Pierre Domenico - care detine 90% din afacere (si care este si administratorul firmei), si un cetatean din Republica Moldova, Alexandru Aghenie. Asa cum era de asteptat, firma - situata in Strada Liliacului - este una de apartament, la sediul acesteia nefiind de gasit niciunul dintre responsabili.