Organizatia societatii civile cere guvernului si presedintelui Traian Basescu sa blocheze "gravele modificari" pe care Camera Deputatilor le-a adus Codului Penal.

Unul dintre cele peste 120 de amendamente pe care deputatii le-au strecurat, saptamana trecuta, in Codul de Procedura Penala il obliga pe procuror sa inceteze orice ancheta, indiferent daca a ajuns sau nu la o solutie, dupa ce s-au scurs sase luni de la inceperea urmaririi penale.

Amendamentul a fost propus de deputatul PSD Florin Iordache si a fost votat in unanimitate in plenul Camerei Deputatilor. Astfel, daca va intra in vigoare, nicio ancheta penala nu va dura mai mult de sase luni decat „in mod exceptional”, cand este nevoie de intocmirea unei expertize judiciare, si numai cu incuviintarea unei instante de judecata.

Specialistii in drept sustin insa ca in majoritatea anchetelor care vizeaza criminalitatea organizata dar si in cele de natura economico-financiara precum si in cazurile de mare coruptie este aproape imposibil ca investigatiile procurorilor sa ajunga la o concluzie clara intr-un timp atat de scurt. De exemplu, o retea de traficanti de carne vie, care are ramificatii pe teritoriul mai multor state, trebuie monitorizata chiar si un an pentru ca anchetatorii sa fie in masura sa-i identifice si sa-i aresteze pe toti membrii unei astfel de grupari.

Alesii ignora avertismentele UE

Limitarea anchetelor penale la maximum sase luni este o idee care se vehiculeaza in parlament de aproximativ un an si a mai facut obiectul unui proiect de lege care a fost insa dezaprobat de guvern si de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). In cele din urma, acest proiect a fost respins de ambele Camere ale parlamentului la sfarsitul lunii septembrie.

Aceasta idee a parlamentarilor romani a fost considerata „motiv de ingrijorare” si in ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene, la fel ca si intentia de a limita interceptarile convorbirilor telefonice.

„Limitarea anchetelor la sase luni ar limita considerabil capacitatea anchetatorilor de a aduna probe, in special atunci cand se confrunta cu grupuri criminale bine organizate sau cu reprezentanti influenti ai guvernului, puternic implicati in cazuri de coruptie”, precizeaza raportul Comisiei Europene din mai 2007.

Dosare tergiversate la infinit

Desi ii obliga pe procurori sa lucreze mai repede si sa termine anchetele in maximum sase luni, deputatii le-au trasat acestora sarcini in plus, care vor duce la situatia in care aproape in orice dosar, chiar si intr-unul simplu, cercetarile vor necesita un timp mai indelungat. Astfel, la orice moment al anchetei, avocatii celor cercetati vor avea dreptul sa conteste probele din dosar si sa ceara sa fie declarate nule.

In aceste situatii, procurorul va fi obligat sa intocmeasca un proces-verbal in care sa analizeze proba respectiva si, daca refuza anularea ei, sa motiveze pe larg de ce considera ca trebuie sa o pastreze in continuare in dosar. Aceasta procedura ar putea fi declansata de avocati ori de cate ori apare in dosar cate o noua proba, ceea ce va duce la tergiversarea dosarelor, au adaugat sursele citate. Nu in ultimul rand, orice invinuit ori inculpat va avea dreptul sa ceara efectuarea unei expertize, iar magistratii vor fi obligati sa accepte acest lucru, nefiind posibil refuzul.

Societatea civila cere autoritatilor sa intervina

Organizatiile societatii civile au cerut, ieri, parlamentului, guvernului si presedintelui Traian Basescu sa blocheze „gravele modificari” pe care Camera Deputatilor le-a adus, saptamana trecuta, Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

„Modificarile aduse (...) reprezinta o portita de scapare pentru persoanele cercetate pentru savarsirea unor fapte penale - inclusiv coruptie si criminalitate organizata - fie prin reducerea gravitatii faptei, fie prin introducerea unor prevederi menite sa ajute la tergiversarea sau chiar blocarea actului de judecata”, se arata intr-un comunicat public semnat, ieri, de Initiativa pentru o Justitie Curata, Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia ProDemocratia si Centrul pentru Jurnalism Independent.

La randul lui, ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, a anuntat ca ar putea sa-i ceara presedintelui Traian Basescu sa retrimita modificarile la Codul de Procedura Penala inapoi in parlament pentru a fi reexaminate. Mai mult, reprezentantii Parchetului General si cei ai Directiei Nationale Anticoruptie au aratat ca in urmatoarele zile urmeaza sa-si exprime un punct de vedere oficial asupra amendamentelor aduse legislatiei penale de catre deputati.

AMENDAMENTELE ADUSE CODULUI PENAL

Ce au votat parlamentarii ca sa-i protejeze pe infractori

1. Durata unei anchete va fi restransa la maximum sase luni si va fi prelungita cu inca sase luni doar daca necesita efectuarea unei expertize judiciare. Specialistii in drept spun ca exista insa numeroase anchete care nu pot ajunge la niciun rezultat in acest rastimp.

2. Interceptarile convorbirilor telefonice se vor face numai dupa inceperea urmaririi penale fata de cei vizati. Acest lucru il obliga pe procuror sa-l cheme imediat pe invinuit si sa-l instiinteze oficial cu privire la faptele pentru care este cercetat. Astfel il va preveni indirect ca i-ar putea fi interceptate telefoanele.

3. Pentru a obtine de la judecator un mandat de perchezitie a locuintei, procurorul trebuie sa-i prezinte acestuia un proces-verbal prin care sa dovedeasca faptul ca mai intai i-a solicitat celui cercetat sa-i predea obiectele sau inscrisurile pe care le cauta, iar respectivul a refuzat. Perioada care se scurge intre momentul solicitarii si momentul perchezitiei ii da timp invinuitului sa ascunda obiectele cautate de anchetatori.

4. Pentru ca o infractiune sa fie incadrata la fapte cu consecinte deosebit de grave, deci sanctionata cu o pedepsa mai aspra, trebuie sa fi produs o paguba materiala de peste 9.000.000 de euro in loc de 60.000 de euro, cat este in prezent. Eliminarea consecintelor grave va duce la micsorarea pedepselor si, implicit, a perioadelor in care se prescriu infractiunile.

5. O persoana anchetata de procurori va putea sa invoce in orice moment nulitatea oricarei probe din dosar si sa ceara efectuarea unei expertize judiciare, indiferent daca este sau nu necesara in cauza. Practic, potrivit modificarilor, procedura poate fi repetata de fiecare data cand apare o noua proba in dosar, ceea ce va duce la tergiversarea anchetelor penale.

6. Orice parte din proces, inclusiv inculpatii, va avea dreptul sa ceara anchetarea altor persoane, lucru pe care astazi poate sa-l faca doar procurorul.

7. O noua infractiune, extrem de ambiguu formulata, incrimineaza „divulgarea unor convorbiri inregistrate audio-video” si exista temerea ca ar putea fi folosita impotriva jurnalistilor de investigatii care vor difuza fie imagini filmate chiar de ei cu camera ascunsa, fie filme de genul „Remes”, realizate de alte entitati.