Rodica Culcer: "Pe 9 mai, de Ziua Europei, fanfarele militare europene au defilat prin centrul Bucurestiului, au cantat in Piata Universitatii, dar atmosfera de sarbatoare, destinderea si bucuria au lipsit."

Parea ca Romania isi epuizase entuziasmul pentru aderare in noaptea de Anul Nou, cand inca nu stia nici cat de grea va fi batalia pentru Europa si nici ca ea avea sa inceapa abia dupa aderare. De altfel, evenimentele zilei de 9 Mai au fost emblematice pentru distanta care ne separa de standardele UE.

Justitia, eternul punct vulnerabil al Romaniei in odiseea sa europeana, se afla in conflict cu ministrul sau, caci magistratii tineri, carora Europa le-a dat sansa de a evolua altfel decat predecesorii lor, protestau fata de decizia lui Tudor Chiuariu de a solicita demiterea procurorului Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a DNA, cea care a instrumentat dosarele a sapte dintre cei 11 parlamentari trimisi in judecata de DNA, a doi secretari de stat si a doi presedinti de consilii judetene.

Protestul tinerilor magistrati era sustinut de procurorul sef al DNA, Daniel Morar, care denunta public unele tentative de control politic ale ministrului asupra procurorilor, si intarit de trei demisii la varf din minister.

Cum cei trei demisionari din 9 mai nu sunt singurii care parasesc ministerul din cauza dezacordurilor cu superiorul lor, nu mai avem nicio indoiala ca, in justitie, Ziua Europei a fost marcata de o criza de autoritate a ministrului si de o revolta in numele standardelor europene ale independentei politice a magistratilor. Desi o criza nu este motiv de bucurie, faptul ca ea izbucneste in numele unor principii este un  pas urias inainte.

Daca vi se pare exagerata aceasta apreciere, comparati situatia lui Doru Tulus cu cea a procurorului bihorean Alexandru Lele, a carui cariera a fost distrusa de guvernul Nastase si procurorul sau general Tanase Joita, doar pentru ca a indraznit sa-l aresteze pe Adrian Tarau, important finantator al PSD; sau cu soarta procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis dupa toate probabilitatile din cauza presiunilor exercitate tot de sefii sai in cazul Lele. Daca in continuare vi se pare ca tot nu avem motive sa fim incantati de situatia actuala din justite, atunci ati inteles exact cat de departe suntem de standardele europene in domeniu.

Nici in politica nu suntem mai aproape de aceste standarde. 9 Mai ne-a gasit in plina campanie pentru referendumul privind demiterea presedintelui.

Nu discut diferentele de stil si de discurs dintre campaniile noastre si cele care se desfasoara in „vechea Europa”, desi o analiza comparativa ar fi extrem de edificatoare. Pun doar o singura intrebare: respecta oare acest referendum regulile europene in litera si in spiritul lor?

Comisia de la Venetia pentru democratie prin drept, aflata sub egida Consiliului Europei, recomanda ca regulile privind desfasurarea unei consultari populare sa nu fie schimbate cu mai putin de un an inaintea consultarii.

Legiuitorii nostri au ignorat cu hotarare aceste recomandari. Nu trebuie sa fii un mare expert ca sa-ti dai seama ca spiritul european a fost exilat din politica romaneasca si ca se fac eforturi asidue ca el sa dispara si din justitie. Europa are in continuare o mare problema, si ea se numeste Romania.

Cu zel european afisat si nostalgii istorice nebanuite pana acum, Liga Pro-Europa a incercat sa ofere o solutie. Pe 10 Mai, Ziua Regalitatii, a lansat ideea reinstaurarii monarhiei constitutionale. Ce propunere tentanta si ce capcana maiastra! Ce abil confisca ea imaginea Regelui Mihai in favoarea fortelor politice care nu au un candidat credibil la presedintie.

De ce nu s-o fi gandit Liga la reinstaurarea monarhiei pe vremea domnilor Iliescu si Constantinescu si o face tocmai acum, cu 10 zile inainte de referendum? Oare ca sa ne indemne sa-l comparam pe Rege cu Traian Basescu si sa ne imaginam ce bine ar fi daca am scapa de el si de toate problemele pe care le ridica?

Desi cred ca monarhia constitutionala ar fi fost o solutie mult mai buna (desi nu singura) pentru Romania decat strutocamila cu care ne batem capul, nu cred ca aceasta discutie poate fi eficienta si oportuna acum. Mai mult, suspectez o diversiune mestesugita. Altfel, in vremuri normale, ea ar fi fost foarte profitabila, chiar pentru Traian Basescu: spre deosebire de antecesorii sai, el ar fi putut fi un bun prim-ministru al Regelui Mihai.