Circa cinci milioane de alegători au fost aşteptaţi ieri la urne în Elveţia, pentru a-şi desemna reprezentanţii în cele două Camere ale parlamentului confederal, într-un scrutin care a încheiat o campanie electorală tensionată, în care extremiştii de stânga au recurs la violenţe de stradă pentru a denunţa tendinţele rasiste ale celui mai mare partid al ţării - formaţiunea de dreapta Uniunea Democratică de Centru (UDC).
Sondajele de opinie dinaintea scrutinului anticipau o uşoară ameliorare a scorului UDC, devenită în 2003 principala formaţiune politică a ţării, cu 26,7% din sufragii. Axându-şi campania pe temele insecurităţii şi imigraţiei, UDC şi afişele sale electorale cu accente xenofobe - în care străinii sunt reprezentati ca „oi negre“, iar minaretele ca ameninţări - au generat polemici aprinse, denunţuri la ONU şi violenţe de stradă la Berna. Cu două săptămâni înainte de alegeri, militanţii de stânga revoltaţi de campania xenofobă a UDC au atacat un miting al formaţiunii.
Studiile sociologice dinaintea alegerilor arătau, de asemenea, că Partidul Socialist - a doua forţă politică elveţiană - ar putea pierde teren în favoarea ecologiş tilor, obţinând mai puţin de 22%. Următoarele două clasate în sondaje erau formaţiunile de centru-dreapta, radicalii (liberali) şi democrat-creştinii, cu circa 15% fiecare. Ecologiştii se bucurau de aproape 10% intenţie de vot, o premieră în istoria politică a Elveţiei.
Dincolo de rezultatele partidelor, scrutinul de duminică a fost marcat de o participare-record. La începutul lunii octombrie, un alegător din doi susţinea că va merge la vot, un record pentru ultimii 30 de ani
Recomandările noastre
