Pozele electorale ale candidatului Surulescu au fost mâzgălite.

Afişele electorale ale directorului Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Daniel Surulescu, din municipiul Vulcan, au fost mâzgălite duminică noaptea cu vopsea neagră.

Pe fiecare afiş a fost inscripţionat semnul crucii, iar pe unele era scris „minerii nu te vor ierta“. Stafful de campanie a PNL a reuşit, în cursul zilei de ieri, să lipească alte afişe peste cele mâzgă lite. Directorul CNH Petroşani Daniel Surulescu, candidat, susţine că este vorba despre o răzbunare politică de care au profitat contracandidaţii săi. „Nu am să mă retrag din cursa electorală, dar nu vom mai face campanie electorală“, a declarat Surulescu.   Petre Drăgoescu, cel de-al doilea director din CNH, spune că nu va renunţa la cursa electorală deoarece ar fi un gest de laşitate. „Nu mă retrag pentru că ar fi un gest de laşitate. Dacă intram în mină şi ieşeam pe targă eram erou. Aşa, sunt acuzat“, a declarat Drăgoescu. Averile, în vizorul inspectorilor de Integritate

Atât Surulescu, cât şi Drăgoescu sunt candidaţi din partea PNL pentru colegiile din Valea Jiului şi în momentul producerii exploziilor erau în „concediu electoral“. Ieri, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat că inspectorii săi verifică averile şefilor companiilor naţionale din minerit care nu şi-au actualizat declaraţiile de avere până la termenul prevăzut de lege.

Potrivit ANI, cei vizaţi sunt directorii CNH, cei ai Societăţii Naţionale a Lignitului, ai Societăţii Naţionale de Exploatare a Cărbunelui şi cei ai Societăţii Naţionale Miniere Banat-Anina.

BANI

Şefii Huilei au încasat anul trecut salarii de top

Şefii Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani au încasat anul trecut salarii pe care le-ar fi putut invidia mulţi directori din domeniul privat ale căror companii au înregistrat profit, în timp ce CNH a ţinut capul de listă al celor mai mari datornici la stat. Numai directorul general al CNH, Daniel Surulescu, a încasat anul trecut 94.521 lei (28.300 de euro), potrivit declaraţiei de avere postate pe site-ul companiei.

Asta înseamnă că, lunar, în buzunarul lui Surulescu au intrat 2.360 de euro, numai din funcţia deţinută la CNH. Surulescu are două autoturisme - un Volkswagen cumpărat în 1998 şi un Fiat achiziţionat în 2005. Conform sursei citate, directorul general al CNH are un cont bancar deschis în anul 2005 la Banca Comercială Română, valoarea acestuia la 18 aprilie - data semnării declaraţiei de avere - era de 70.000 de lei.

Şeful CNH este proprietarul unei case şi al unui teren în suprafaţă de 2.352 de metri pătraţi în municipiul Vulcan. Activele imobiliare sunt declarate ca fiind primite printr-o donaţ ie, ele având mai mulţi proprietari. Venituri şi din politică

Constantin Jujan, cel de-al doilea om din CNH, care a preluat conducerea Minei Petrila după ce ministrul economiei, Varujan Vosganian, l-a suspendat pe şeful minei Aurelian Necula, a încasat anul trecut un salariu de 57.169 de lei (17.130 euro), potrivit declaraţiei de avere. Soţia acestuia, Adela Jujan, este inginer în cadrul CNH şi a câştigat 14.750 de lei (4.420 euro) în 2007. Un alt şef din cadrul CNH care a încasat anul trecut peste 1.500 de euro/lunar este Petru Drăgoescu, director de Securitate şi Sănătate în Muncă.

Pe lângă veniturile din salariu, directorul de securitate al CNH a primit încă 7.000 de lei (2.100 euro) din funcţia de consilier local PNL al municipiului Petroşani. Drăgoescu are şi calitatea de membru AGA la societatea Termoficare, de unde a încasat încă 2.288 (685 euro) de lei.

Valoarea în euro a fost calculată la cursul mediu al anului 2007 de 3,3373 de lei. (Ciprian Mailat)

AMENINŢĂRI CU PROTESTE

Lefuri mărite de teama grevelor

În timp ce directorimea din sectorul minier încasează salarii de mii de euro, ortacii aşteaptă ziua de leafă cu nerăbdare pentru a ridica banii, care deseori le ajung doar în ziua de salariu. Potrivit unor surse din cadrul CNH, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, anul trecut un miner a luat un salariu mediu de 1.900 de lei (570 euro). În acest an, lefurile au mai crescut cu circa 20%, astfel că venitul mediu a ajuns la aproape 2.400 de lei (657 euro). Majorarea a fost aplicată ca urmare a rectificării bugetelor de venituri şi cheltuieli ale companiilor miniere. În 2008 au fost deja implementate două rectificări. Măsurile au fost luate după ce sindicatele au anunţat că încep proteste la nivel naţional.

DATORII URIAŞE

CNH, la un pas de colaps

Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani are în prezent datorii totale la bugetul general consolidat de 2,9 miliarde de lei, din care, pentru 844 de milioane de lei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a declanşat procedura de executare silită.

În vară, guvernul a suspendat manevra ANAF, pentru o perioadă de şase luni, care expiră în ianuarie. „Vom introduce compania în administrare specială, pentru a nu fi aplicată procedura de executare silită“, ne-a declarat Sorin Găman, director al Direcţiei Resurse Minerale din Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF).   Comisia Europeană, reticentă la ştergerea datoriilor

„Administrarea specială reprezintă primul pas spre evoluţia viitoarei companii a huilei. Al doilea pas este ştergerea datoriilor, pentru care pregătim, în prezent, un program pe care îl vom prezenta, spre aprobare, Comisiei Europene“, a mai spus oficialul MEF. Acesta a explicat că măsura se poate aplica fără a afecta piaţa, întrucât vizează datoriile minelor care au fost deja închise.

CNH a făcut parte dintr-o listă de 34 de societăţi cu plăţi restante la stat, pentru care guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă, la finele anului 2006, prin care aceste datorii erau şterse. Actul normativ nu a fost însă aplicat, pentru că executivul european nu şi-a dat avizul, necesar după aderarea la Uniunea Europeană. „Până acum, populaţia era subvenţionată prin preţul cărbunelui, ţinut în jos, astfel că a spune că se iau bani din buzunarul oamenilor pentru a şterge aceste datorii este cinic“, consideră Găman. Investiţii în echipamente de protecţie

Bugetul CNH pentru acest an prevede investiţii de 32,5 milioane lei, din surse proprii. „Regulile privind ajutorul de stat nu permit acordarea, în acelaşi timp, a subvenţiilor şi a fondurilor pentru investiţii. Întrucât valorile subvenţiei pe producţie sunt mai mari, am decis să le susţinem pe acestea“, a explicat oficialul MEF.   Pentru CNH, subvenţia totală agreată cu Comisia Europeană este de de 338,9 milioane de lei în acest an. Potrivit lui Găman, fondurile alocate pentru investiţii în acest an au fost cheltuite pentru achiziţia de echipamente care vizează securitatea oamenilor: lămpi, măşti, aparaturi de salvare şi de ventilaţie a galeriilor. De asemenea, o parte din bani au mers către investiţiile obligatorii de mediu, cum ar fi cele aferente staţiilor de epurare a apei. Odată ce datoriile vor fi şterse, compania va putea contracta credite pentru investiţii, a mai spus Găman. (Florentina Cioacă)

Sorin Găman director MEF: "Până acum, populaţia era subvenţionată prin preţul cărbunelui, ţinut în jos, astfel că a spune că se iau bani din buzunarul oamenilor pentru a şterge datoriile CNH este cinic."

INDOLENŢĂ   Sectorul minier a fost lăsat de izbelişte Aproape jumătate din energia electrică produsă la nivel naţional are la bază arderea cărbunelui, astfel că o reformă a sectorului era stringentă în anii ’90, când minele nerentabile înghiţeau degeaba sume uriaşe de bani. Însă programul de închidere a minelor neviabile şi conversia lor, susţinut de Banca Mondială cu fonduri de peste 120 de milioane de dolari, a fost întrerupt în 2006.

„Banca Mondială nu mai este implicată în restructurarea sectorului minier din anul 2006, când Guvernul României a hotârat anularea implementării programului de ajustare structurală PAL 2“, ne-a declarat Doina Vişa, director de operaţiuni în instituţie. Întrebată de ce crede că autorităţile au luat o astfel de decizie, aceasta a spus că, probabil, au crezut că aderarea României la Uniunea Europeană şi accesarea fondurilor structurale vor rezolva problemele.

„Deşi toţi s-au bazat pe această industrie, niciun guvern nu a înţeles necesitatea adoptării unei strategii în sectorul minier printr-o lege asumată de toate partidele politice“, consideră Marin Condescu, preşedintele Centralei Naţionale Miniere. Acesta a arătat că autorităţile au luat măsuri pompieristice de susţinere a acestei ramuri numai în urma unor turbulenţe de genul mitingurilor sau al accidentelor.

„Din păcate, mulţi au fugit de asumarea unei strategii de acest domeniu pentru că minerii sunt încă priviţi drept paria societăţii“, susţine liderul ortacilor. Huila ar putea fi subvenţionată până în 2018

Subvenţiile acordate anul acesta din bugetul de stat către industria carboniferă depăşesc 385 de milioane de lei, din care 338,9 milioane lei doar pentru huilă. Pentru lignit, 2008 este ultimul an subvenţionat, însă, în ceea ce priveşte huila, ajutoarele de stat mai pot fi date, conform schemei în vigoare, până în 2010 inclusiv, fiind prevăzute sume de 293 de milioane de lei, respectiv 256 de milioane de lei, pentru următorii ani.

„Pe 21 noiembrie, la Bruxelles, va avea loc şedinţa Directoratului General pentru Transporturi şi Energie, unde se va discuta problema ajutoarelor de stat pentru huilă. Germania propune prelungirea perioadei de acordare a subvenţiilor până în 2018, iniţiativă pe care o susţine şi România“, ne-a declarat Sorin Găman, director în Ministerul Economiei. (Florentina Cioacă)

DECIZIE. În 2006, guvernul a renunţat la fondurile acordate de Banca Mondială pentru retehnologizarea minelor

ENERGIE

Varujan Vosganian: „Ar fi o prostie să închidem Compania Naţională a Huilei“

În Marea Britanie, autorităţile au rezolvat mare parte din problemele sectorului minier prin restructurări masive, închideri de mine şi trecerea pe altă resursă de energie. Modelul englezesc nu se poate aplica însă în România, în condiţiile în care strategia energetică se bazează pe această resursă pentru asigurarea securităţii şi independenţei energetice. Astfel, potrivit documentului elaborat anul trecut de Ministerul Economiei, rezervele naţionale de huilă sunt suficiente pentru încă 228 de ani, iar cele de lignit pentru 46 de ani, în timp ce ţiţeiul se va epuiza în 13 ani, iar gazele naturale - în 14 ani. „Ar fi o prostie să închidem Compania Naţională a Huilei, iar această resursă nu trebuie condamnată la pieire şi la şomaj, întrucât, dacă va fi degrevată de datoriile istorice, poate fi o companie rentabilă“, susţinea ministrul economiei, Varujan Vosganian, în această vară.

VEZI ŞI: Marian Holban: „Mi-e frică să mai spun ceva“ CĂLIN HERA: Legea tăcerii în Valea Jiului