Ultimele două mari bănci de investiţii americane care au scăpat de criza financiară şi-au schimbat statutul în bănci comerciale, trecând sub supravegherea Rezervei Federale.
Ultimele două mari bănci de investiţii americane, Goldman Sachs şi Morgan Stanley, şi-au schimbat modul de a face afaceri, fiind ultimele instituţii financiare de calibru intrate, chiar dacă indirect, sub controlul statului american, scrie BBC News. Cele două instituţii au devenit acum, la cerere, din bănci de investiţii, holdinguri bancare şi vor fi reglementate de banca centrală americană Federal Reserve System (Fed). Mişcarea este menită să le permită celor două instituţii financiare să strângă fonduri prin deschiderea de sucursale comerciale, precum şi să le faciliteze accesul la fondurile Fed, în caz de nevoie. Comisia pentru Valori Mobiliare şi Tranzacţii (Securities and Exchange Commission - SEC), fostul regulator al activităţii celor două bănci, va mai supraveghea doar afacerile cu valori mobiliare ale celor două grupuri.
„Noul statut al celor două instituţii dă senzaţia de stabilitate, de supervizare. Ar trebui să fie bine atât pentru Goldman Sachs, cât şi pentru Morgan Stanley“, a declarat pentru BBC News Chip MacDonald de la firma de avocatură Jones Day. În ultimele luni, marile bănci de investiţii americane, cu istorii de sute de ani în spate, au intrat în dificultate una câte una. Acum câteva luni, Bear Stearns a fost cumpărată de JP Morgan Chase. Săptămâna trecută, Merrill Lynch a fost preluată de Bank of America, iar Lehman Brothers a intrat sub protecţia legii falimentului.
Cu mâna adânc în buzunarele contribuabililor
Planul de salvare a pieţei financiare gândit de administraţia Bush şi de Congresul American înseamnă cheltuirea a aproximativ 700 de miliarde de dolari pentru achiziţionarea de instrumente financiare care au cauzat problemele în pieţe. Este vorba despre instrumente legate de sectorul ipotecar american.
Banii vin, bineînţeles, din buzunarul americanilor plătitorilor de taxe, mai precis de la Trezoreria SUA. Cu alte cuvinte, oameni cu venituri modeste vor ajuta la salvarea afacerilor celor mai bogaţi dintre americani, acţionari la marile bănci de investiţii sau instituţii financiare aflate acum cu un picior în groapă.
Autorităţile şi-au motivat decizia de a băga mâna adânc în buzunarul contribuabililor prin faptul că nu există altă soluţie, iar lipsa de acţiune ar putea duce economia americană, cea mai mare din lume, la dezastru. După ce vor cumpăra instrumentele financiare „cu probleme“, autorităţile vor încerca să le vândă într-un final investitorilor. Totuşi, pentru ca aceştia să fie interesaţi de ele, guvernul american trebuie să le facă din nou atractive. Secretarul Trezoreriei SUA, Henry Paulson, a spus că şi alte state care se confruntă cu probleme financiare dificile ar trebui să aplice un plan similar, pentru ca perioada de criză să fie depăşită mai repede.
EFECTE ÎN LANŢ
Cum s-a ajuns aici În 2006, sectorul ipotecar american se umfla ca un balon de săpun. Se construiau masiv locuinţe, iar anumite instituţii financiare, în goana după profit, au acordat împrumuturi scumpe unor oameni cu venituri incerte şi chiar şomerilor. Astfel, mulţi oameni au cumpărat locuinţe pe care, în mod normal, nu şi le puteau permite. Mulţi dintre noii proprietari au ajuns în situaţia de a nu-şi mai permite să plătească ratele, deoarece dobânzile creşteau mereu. Problemele din sectorul imobiliar au ajuns să „otrăvească“ şi piaţa de capital deoarece aceste credite riscante, cunoscute şi ca „subprime“, au fost „împachetate“ în obligaţiuni.
Recomandările noastre
