Tema din «Easy Rider» s-ar putea repeta oricând în cazul României, aşa cum e ea azi, chiar dacă de la filmul care a zguduit America au trecut 40 de ani.
Lăfăindu-ne clipă de clipă în minusculul nostru univers, restrâns la peisajul şi semenii pe care-i întâlnim, asimilăm lumea cu perimetrul vizual. Uneori, realizăm însă că „lumea“ nu înseamnă „cei 600 de oameni pe care-i cunoaştem de-a lungul vieţii“ şi nici străzile pe care le batem zilnic. De fiecare dată când punem piciorul pe tărâmul altei ţări înfăptuim o mică „aselenizare“. Descindem într-o altă dimensiune.
Dar mai este o cale, mult mai simplă, de a face cuno- ştinţă cu realitatea. „Easy Rider“ a fost un şoc pentru America anilor ’60. Un film „low cost“ care a spart piaţa şi nu numai. A arătat că Lumea Nouă nu era, de fapt, chiar atât de tânără în gândire.
La aproape 40 de ani de la filmul realizat în 1969, mottoul său - „Un om a plecat în căutarea Americii şi n-a găsit-o nicăieri“ - s-ar potrivi ca o mănuşă României. Ţara asta „minunată, cu oameni ospitalieri şi deschişi“, în care eşti înjurat şi urât dacă ieşi din rând. Acum 40 de ani, americanii aveau aceeaşi părere despre ei înşişi. Povestea a doi motociclişti plecaţi într-o călătorie de-a lungul Statelor Unite a fost, la momentul respectiv, o sondă trimisă spre America profundă. Oricând, tema s-ar putea repeta excep- ţional în cazul României, aşa cum e ea azi, la început de mileniu trei: oameni cu mentalităţi de la ţară, cu modalităţi uneori dubioase de a face bani, pizmaşi, reticenţi la tot ceea ce înseamnă „nou“ şi „altfel“. Cu poveşti care nu întotdeauna se termină cu happy-end.
Un drum pe motocicletă pe tărâmurile noastre este un amestec de feerie şi pericol. Peisaje care, văzute din şa, te lasă fără grai. Şi semeni a căror prostie nu poate fi egalată decât de răutate. De curând, cineva a plecat cu motorul într-o plimbare spre mare. În drum, la trecerea printr-un sat, câţiva băştinaşi plictisiţi de băutură s-au distrat aruncând cu pietre „după ăla cu motocicletă“. Una dintre ele i-a lovit rezervorul, spărgându-i-l. Spre deosebire de personajele din „Easy Rider“, drumeţul a scăpat teafăr. Dar dilema avocatului George, alias Jack Nicholson, rămâne ca un sfredel: „Aceasta ar trebui să fie o ţară al naibii de bună. Nu pot înţelege ce e în neregulă cu ea...“.
Recomandările noastre
