Ceauşescu, îngropat într-un cerc vicios

Ceauşescu, îngropat într-un cerc vicios

Justiţia somează: MAp să ofere dovezi certe asupra locurilor de veci ale dictatorilor! „Apărarea“ ridică din umeri: nu se pot „fabrica“ acte.

Într-o ţară bântuită de enigma dispariţiei unei avocate din Braşov şi zguduită de cazul unei fetiţe de 11 ani nevoită să facă avort după ce a fost violată de propriul unchi, un proces se strecoară tiptil printre instanţe. Obiectul cauzei îl reprezintă un mister pe marginea căruia, alături de deja celebra întrebare „Cine a tras în noi la Revoluţie“, se pot scrie adevărate tratate de istorie, îmbibate în poveşti cu iz de Sherlock Holmes: unde sunt înmormântaţi soţii Ceauşescu?

La aproape trei ani şi jumătate de la deschiderea cauzei, aceasta a fost deja rejudecată, şi o soluţie definitivă a Curţii de Apel Bucureşti aşteaptă să fie pusă în aplicare: MAp trebuie să ofere dovezi certe care să ateste dacă Elena şi Nicolae Ceauşescu au fost îngropaţi în cele două locuri din Cimitirul Ghencea. Procesul care merge în gol Decizia instanţei survine în condiţiile în care, pe toată perioada derulării procesului, reprezentanţii Ministerului Apărării susţinuseră că nu deţin niciun fel de document care să demonstreze dacă dictatorii sunt îngropaţi în Cimitirul Ghencea Civil. Şi mai ciudat, o astfel de pronunţare nu este o premieră în justiţia românească. Pe 30 septembrie 2005, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 respingeau solicitarea Zoiei Ceauşescu privind efectuarea exhumării şi a expertizei medico-legale a osemintelor foştilor dictatori. Aceeaşi instanţă deschidea un precedent, obligând Ministerul Apărării, o instituţie care, pe tot parcursul procesului, precizase că nu are nicio informaţie în această cauză, să facă dovada că soţii Ceauşescu au fost înmormântaţi în respectivul cimitir. Cele două mari mituri Ca după fiecare decizie în această cauză, posturile de televiziune şi ziarele s-au umplut de personaje, sosite parcă din vremuri imemoriale, fiecare deţinătorul adevărului ultim asupra locului unde se află corpurile soţilor Ceauşescu. Două sunt marile mituri construite în jurul morţii lui Nicolae şi Elenei Ceauşescu. Primul poate fi enunţat sub forma: în mormintele de la Ghencea nu se află soţii Ceauşescu. Ipoteza este susţinută chiar şi de avocatul care a reprezentat- o pe Zoia Ceauşescu (iar, după moartea acesteia, pe Valentin), Haralambie Voicilaş.

Potrivit acestuia, cadavrele ar fi fost incinerate în timpul evenimentelor din ’89. Sau, pur şi simplu, ar fi dispărut. Alte poveşti legate de acest mit, apărute de-a lungul timpului, pretind că, în locul adevăraţilor Ceauşeşti, ar fi fost împuşcate nişte sosii. Adevăraţii dictatori ar fi fugit „în lume“ (destinaţia cel mai des pomenită fiind Cuba), sub protecţia unor servicii secrete. Cel de-al doilea mare mit propune ca ipoteză de lucru enunţul: ceva ce nu trebuie aflat vreodată s-a întâmplat cu cadavrele Ceauşeştilor. Printre cele mai des întâlnite teme în acest caz se află şi cea potrivită căreia cei doi ar fi fost torturaţi pentru a mărturisi unde le sunt conturile puse la păstrare. Certificatele sunt lovite de nulitate Mitizarea ce înconjoară moartea şi presupusa înmormântare a foştilor dictatori este construită în jurul poveştii acelor zile nebune de la finalul lui 1989, în fapt între finalul procesului ad-hoc al Ceauşeştilor şi data la care se spune că ar fi fost îngropaţi, 30 decembrie. De-a lungul anilor, Vladimir Beliş, director al Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici“ (IML) a repetat următorul fapt: certificatele de constatare a decesului eliberate pentru soţii Ceauşescu, la 30 decembrie 1989, sunt lovite de nulitate.

Ne puteți urmări și pe Google News

În registrul de înhumări, la poziţiile presupuselor morminte ale cuplului figurează ca fiind înmormântaţi un locotenent-colonel şi un colonel. Una dintre explicaţiile acestui fapt bizar a fost oferită de Gelu Voican Voiculescu: s-a încercat protejarea rămăşiţelor de furia cetăţenilor. Gelu Voican Voiculescu: „Nu îi am în pivniţă“ Acelaşi Voiculescu este şi cel care pretinde că a fost persoana care s-a ocupat până la sfârşit de îngroparea soţilor Ceauşescu. Cum declaraţia acestuia a fost refuzată constant de instanţă, acesta şi-a expus părerile, de multe ori contradictorii sau care ridică mari semne de întrebare, prin diferite publicaţii. Astfel, Voiculescu susţine cu tărie că trupurile celor doi sunt înmormântate la Ghencea Civil.

„Acolo au fost îngropaţi, eu nu îi am în pivniţă“, afirma Voican în 1999. Potrivit declaraţiei acestuia, cadavrele au fost depuse în dulapuri frigorifice pe 26 decembrie 1989, după care grupul conducător s-a ocupat cu sedinţa de constituire a organelor FSN. Ulterior, acelaşi Voican Voiculescu i-ar fi declarat morţi, iar certificarea de moarte violentă ar fi dat-o IML, la intervenţia generalului Stănculescu. „La data de 30 decembrie au fost puşi în coşciuge şi duşi la Ghencea. Gropile erau săpate din dimineaţa zilei, crucile fiind pe numele a doi colonei“, declara, cu ceva vreme în urmă, Gelu Voican Voiculescu. Dileme şi inadvertenţe

Toate aceste explicaţii nu pot însă lămuri cele cinci mari dileme, construite, în ultimii 18 ani, în jurul morţii soţilor Ceauşescu. În primul rând este vorba despre intervalul de timp, extrem de lung, în care perechea executată a rămas neînmormântată: între 25 decembrie şi 30 decembrie 1989. De asemenea, dispariţia cadavrelor, timp de aproximativ 12 ore, de pe gazonul Stadionului Ghencea, unde fuseseră descărcate din elicopterul care le-a adus de la Târgovişte. Cadavrele urmau să reapară, subit, după un dâmb din apropierea stadionului. Mai există apoi declaraţia lui Dorin Cârlan, unul dintre cei trei paraşutişti care au participat la execuţie. Acesta afirma, pentru EVZ, că i-ar fi tras Elenei Ceauşescu nu mai puţin de 30 de gloanţe în cap.

„Era plină de bucăţi de oase şi de creier“, spune Cârlan, însă, în filmul difuzat de Gelu Voican Voiculescu, fizionomia Elenei Ceauşescu pare intactă. Alte două dileme au fost puse în discuţie de Zoia Ceauşescu. Potrivit actelor deţinute de aceasta, locurile de veci, unde MAp pretinde că au fost înmormântaţi Ceauşeştii, figurează ca fiind concesionate altor persoane. De asemenea, deşi cei doi au decedat la Târgovişte, în certificatele constatatoare ale morţii se menţionează că au murit în sectorul 1, Bucureşti. În plus, data naşterii Elenei Ceauşescu este trecută ca fiind 7 ianuarie 1916. În fapt, aceasta s-a născut pe 6 ianuarie 1919. ADMINISTRAŢIA CIMITIRELOR EXPLICĂ IMPASUL „Nu există solicitare, certificat de deces, nimic!“ Decizia prin care instanţa obligă MAp să furnizeze dovezi privind locul unde sunt înmormântaţi foştii dictatori redeschide, practic, un „dialog al surzilor“, existent încă de la declanşarea acţiunii penale de către Zoia Ceauşescu. De-a lungul procesului, atât Ministerul Apărării, cât şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) s-au întrecut în petiţii şi clarificări, toate cu acelaşi mesaj: nu există informaţii în privinţa locului unde sunt îngropaţi cei doi soţi. „Nu există documente administrative care să ateste că, într-adevăr, acolo sunt înmormântaţi soţii Ceauşescu. Nu am acte“, explica George Georgescu, directorul ACCU.

Acesta preciza, de asemenea, că, pentru înmormântarea cuiva într-un cimitir există proceduri foarte stricte: „Îţi trebuie un document de concesionare. Acesta se eliberează în baza unei solicitări însoţite de certificatul de deces al persoanei. Nu există nici solicitare, nici certificat de deces, nimic“, declara Georgescu.

De cealaltă parte, Ministerul Apărării, instituţie obligată de două ori să prezinte dovezi privind locul de înmormântare a foştilor dictatori, a afirmat, de fiecare dată, nu că nu există nicio menţiune în registrele proprii privitoare la cadavrele celor doi. De altfel, după ultima sentinţă a instanţei, reprezentanţii instituţiei se declarau uluiţi de soluţia magistraţilor, declarând că tot ce le rămâne este dispunerea unei „reverificări a arhivei militare pentru a identifica eventuale înscrisuri care să vină în sprijinul executării hotărârii judecătoreşti“. Mostră din miturile apărute după moartea foştilor dictatori: "Dar poate că ea ştia (n.r. - Elena Ceauşescu) despre revoluţia din decembrie 1989, poate că ea visa la întreaga putere, poate că Ceauşescu fusese înlocuit cu mult înainte de un alt Ceauşescu mai sănătos şi mult mai uşor de manipulat."