Milano a găzduit între 23-24 mai ”Formul comunităţii româneşti din Italia”, cea mai mare reuniune a românilor din Peninsulă. Cu ocazia acestui eveniment participanţii au încercat să ofere soluţii la problemele cu care se confruntă românii din Italia.

Au fost prezenţi Mihai Gheorghiu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, şeful Departamentului pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Răzvan Rusu, ambasadorul României la Roma, funcţionari din cadrul ambasadei şi a consulatelor române din Italia, lideri ai formaţiunilor şi asociaţiilor româneşti, reprezentanţi ai autorităţilor locale italiene, precum şi numeroşi ziarişti.

Pe parcursul celor doua zile, discuţiile au fost împărţite în cinci ateliere, încercând să atingă problemele importante cu care se confruntă comunitatea românească din Italia.

Temele dezbătute au fost: dinamizarea şi coeziunea mediului asociativ, educaţia în limba română, reinserţia socio-profesională şi oportunităţi antreprenoriale, impactul infracţionalităţii asupra integrării comunităţii româneşti în societatea italiană, imaginea comunităţii româneşti din Italia – între reflectare obiectivă şi stereotipuri.

În prima zi de discuţii, în cuvântul de deschidere, Mihai Gheorghiu a ţinut să sublinieze raportul excelent care există între România şi Italia, pe plan diplomatic, economic şi cultural. A reuşit să stârnească însă zâmbetul unor participanţi, atunci când a declarat că ”există o foarte bună şi eficace activitate a consulatelor româneşti din Italia”.

După cuvântul de deschidere al reprezentanţilor autorităţilor române şi italiene, organizatorii au propus discutarea chestiunilor legate de mediul asociativ românesc.

Au fost puse în discuţie proiectele organizate de către Guvernul României în trecut, referitoare la bursa locurilor de muncă de la Roma pentru stimularea muncitorilor români să se întoarcă în ţară şi predarea limbii române în şcoli.

Recunoaşterea diplomelor, o prioritate Un alt subiect de mare interes a fost cel legat de recunoaşterea şi echivalarea diplomelor, concluziile de la sfârşitul discuţiilor fiind acelea că nu există proiecte informaţionale în acest sens, deşi există un număr foarte mare de români care au diploma de bacalaureat, iar peste 7% au o diplomă de studii superioare.

Un moment aşteptat de către cei prezenţi a fost intervenţia reprezentanţilor bisericii române ortodoxe din Italia. Unii participanţi au evidenţiat faptul că sunt provincii întregi unde nu există biserici sau preoţi români, deşi prezenţa românească este numeroasă.

În cea de-a doua zi a forumului, organizatorii au propus discutarea problemelor legate de îmbunătăţirea integrării comunităţii rome, situaţia minorilor neînsoţiţi, iar în cadrul atelierului legat de imaginea românilor s-au atins chestiunile legate de rolul mass mediei, precum şi recuperarea simbolică a elitelor profesionale din cadrul comunităţii româneşti din Italia.

O intervenţie importanta, în cadrul discuţiilor legate de evidenţierea valorilor culturale româneşti, a avut-o Violeta Popescu, din cadrul Asociaţiei Românilor din Italia–Milano, care a amintit câteva nume importante ale diasporei din Italia, oameni de culturî foarte apreciaţi, mulţi dintre ei prezenţi la eveniment.

Reprezentanţii partidului românilor din Italia, PIR, au prezentat un videoclip care are ca mesaj faptul că românii din Italia sunt prezenţi în toate păturile sociale şi că numărul celor care comit infracţiuni este foarte mic în comparaţie cu românii cinstiţi şi bine integraţi. S-a cerut alocarea unor fonduri pentru a fi difuzat pe principalele canale de televiziune, contribuind la ameliorarea imaginii românilor în Italia.

La finalul acestor discuţii, o parte dintre participanţi au propus înfiinţarea unui grup de iniţiativă care să reunească cât mai multe asociaţii şi care să devină adevăratul purtător de cuvânt al comunităţii, care să individueze principalele probleme ale românilor din Italia şi în acelaşi timp sp găsească soluţii eficiente.

Andi Rădiu, Realitatea din Italia

(12:04)