„Spovedanie la Tanacu“, în regia lui Andrei Şerban, se mai joacă până mâine pe scena Teatrului Odeon.

Piesa este inspirată de evenimentul cutremurător care a făcut înconjurul lumii în iunie 2005, când călugăriţa Irina Cornici de la Mănăstirea Tanacu (judeţul Vaslui) a fost ucisă, după ce, timp de mai multe zile, a fost crucificată pentru că ar fi fost demonizată.

Spectacolul e rezultatul unui atelier de anul trecut din localitatea Plopi, din Munţii Apuseni, la care au participat regizorul Andrei Şerban, Tatiana Niculescu Bran, autoarea romanului care stă la baza piesei, şi câţiva tineri actori.

Fiecare reprezentaţie oferită publicul la Odeon, exclusiv în această săptămână, e urmată de o discuţie de aproximativ o oră, între cei prezenţi şi autorii piesei. La spectacolele de luni şi marţi au asistat mai multe personalităţi, care au intervenit şi în discuţiile ulterioare: Horia-Roman Patapievici, Lucian Pintilie, Dragoş Buhagiar, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc - luni, Stelian Tănase, Ioana Ieronim, David Esrig - marţi.

O piesă care implică, nu explică

Prima surpriză a celor care vin la teatru este dată de modul neobiş nuit de amplasare a locurilor: toată lumea este prezentă pe scenă, iar actorii joacă în interiorul semicercului creat de băncile cu public. În felul acesta, spectatorul este integrat în piesă şi are un contact mai apropiat şi direct cu drama tulburătoare pe care a pus-o în scenă Şerban.

Indiferent de părerea pe care o aveau despre caz şi despre adevărul pe care credeau că-l cunosc, toţi cei care au „dezbătut“ reprezentaţiile din primele două zile au fost de acord cu un lucru: spectacolul lui Andrei Şerban este unul excep- ţional, tulburător şi profund, care nu te poate lăsa indiferent. Subiectul său e slujit în mod remarcabil de 13 actori care l-au abordat cu entuziasm şi cu un mare talent.

Prin „Spovedanie la Tanacu“, Şerban nu a dorit să ofere vreo interpretare a faptelor de la mănăstirea vasluiană, nici explicaţii ale evenimentului. „Este doar un fragment de viaţă prezentat cât mai intens şi obiectiv, capabil însă de a suscita întrebări şi discuţii nesfârşite“, a declarat regizorul. Modul în care tinerii actori s-au apropiat de personajele lor, seriozitatea şi chiar problemele de ordin moral pe care au mărturisit că şi le-au pus, sunt demne astfel de toată lauda şi au dus la un spectacol tulburător.

„Spovedanie la Tanacu“ este o premieră pentru lumea teatrală autohtonă: este primul spectacol de teatru documentar din România, inspirat din fapte reale, ai căror eroi - persoane reale - sunt încă printre noi. De altfel, acesta a fost şi unul dintre cele mai grele obstacole pe care au trebuit să le depăşească interpreţii: jena la gândurile de felul „noi mergem cu un spectacol pe Broadway despre nişte oameni care se află acum în spatele gratiilor“.

Complexitatea cazului „Tanacu“, toate unghiurile, de multe ori contradictorii, din care trebuie privit, sunt în general surprinse de spectacol şi aceasta, pe fondul isteriei generale provocate de evenimentele de acum trei ani, e cel mai mare câştig al demersului lui Andrei Şerban şi al echipei sale.

MONTARE

Work in progress

Piesa a mai avut câteva reprezentaţ ii, în toamna anului trecut, la Teatrul LaMaMa din New York, locul debutului american al lui Andrei Şerban. Regizorul a explicat însă că varianta reprezentată în România este în proporţ ie de 80% diferită, fiind vorba de un work in progress. Directoarea Teatrului Odeon, actriţa Dorina Lazăr, şi-ar dori ca montarea să fie prezentată şi la Festivalul Naţional de Dramaturgie şi în cadrul Festivalului Naţional de Teatru. Spectacolul „Spovedanie la Tanacu“ este produs de Academia Itinerantă „Andrei Şerban“, o iniţiativă a ICR New York.