La cinci ani de la declanşarea ofensivei americane împotriva regimului lui Saddam, bilanţul războiului zugrăveşte un dezastru complet.

Războiul lansat pe 20 martie 2003 de Statele Unite în Irak a încheiat aproape un sfert de secol de dictatură brutală şi a reuşit să-l înlăture pe Saddam Hussein. Totuşi, promisiunile de stabilitate şi prosperitate făcute irakienilor nu au fost îndeplinite, comentează AFP. Dacă în ultimele luni valul de violenţe s-a diminuat, în special în capitală, Bagdadul rămâne scena unor atentate sângeroase. Relativa acalmie din alte regiuni este atribuită întăririlor trimise de SUA începând cu februarie 2007, dar şi armistiţiului unilateral de încetare a focului a principalei miliţii şiite, Armata lui Mahdi, condusă de tânărul lider radical Muqtada al-Sadr.

După securitate, irakienii au ca scop relansarea economiei. Dar situaţia nu este promiţătoare, şomajul afectând între 25% şi 50% din populaţia activă a ţării (25 de milioane de locuitori). În ceea ce priveşte producţia de petrol, principala resursă a ţării, oficialii irakieni spun că aceasta ar fi depăşit nivelul antebelic, ajungând la 2,9 milioane de barili pe zi. Analiştii spun însă că nu depăşeşte 2,2 milioane de barili pe zi.

Utilităţile lipsesc, corupţia - nu

Serviciile publice, cum ar fi alimentarea cu apă şi furnizarea de electricitate, nu au fost restabilite. Există şi un blocaj alarmant al instituţiilor înfiinţate după înălturarea lui Saddam, instituţii care ar fi trebuit să marcheze începutul unei democraţii reprezentative.

Parlamentul, dominat de o alianţă a şiiţilor şi kurzilor, nu poate emite legi importante din cauza neînţelegerilor dintre partidele politice comunitare. Un raport din 2007 al Ambasadei SUA la Bagdad a concluzionat că în toate ministerele irakiene există un nivel ridicat de corupţie, punând la îndoială voinţa guvernului de a remedia situaţia.

BILANŢUL PIERDERILOR DIN IRAK

Pierderile estimative înregistrate de forţele de coaliţie începând din 2003: 3.900 soldaţi americani ucişi 175 soldaţi britanici 134 soldaţi de alte naţionalităţi

Pierderile estimative înregistrate de irakieni: Între 4.900 şi 6.375 militari Între 82.199 şi 89.710 civili

Două milioane de irakieni s-au refugiat după război în principal în Iordania şi Siria. Numărul celor care au cerut azil politic în ţările industrializate se ridică la 338.000.

PREŢUL INSUCCESULUI

Cel mai scump război al Americii

Costul războiului din Irak, care este pe cale să-l depăşească pe cel însumat al conflictelor din Coreea şi Vietnam, se cifrează deja la peste 400 de miliarde de dolari în Statele Unite, iar factura totală va depăşi 3.000 de miliarde, apreciază economistul american Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Potrivit cifrelor avansate de Pentagon, din septembrie 2001 şi până în decembrie 2007, Washingtonul a alocat „luptei împotriva terorismului“ un buget de 527 de miliarde de dolari, din care 406,2 miliarde pentru Irak.

Un raport al Comisiei pentru Buget a Congresului, publicat în octombrie 2007, arată că legislativul american a autorizat deja 602 miliarde de dolari cu titlu de cheltuieli pentru operaţiunile militare din Irak şi Afganistan, din care 70%, adică 421 de miliarde, au fost destinate Irakului. Pe termen lung, aceeaşi comisie apreciază că ambele războaie ar putea costa 2.400 de miliarde până în 2017.

ÎN FIEFUL FOSTULUI DICTATOR

Nostalgicii oftează după Saddam Hussein

La cinci ani după înlăturarea lui Saddam Hussein de la putere, irakienii nu l-au dat uitării. Oamenii din localitatea sa natală, Awja, situată în apropiere de Tikrit, îşi amintesc că pe vremea lui erau în siguranţă, că aveau locuri de muncă, iar traiul nu era scump, relevă Reuters. La Tikrit, ceasurile de mână cu imaginea fostului dictator se vând ca pâinea caldă.

Printre cumpărători se numără în special persoane mai în vârstă. Tinerii se mulţumesc doar să le probeze. „Oamenii adoră aceste ceasuri Saddam“, spune comerciantul Hamad Younes, care a fixat preţul de pornire pentru ceasurile care îl înfăţişează pe Saddam în veşminte arabe sau militare la 100 de dolari. „Nu rămân în stoc mai mult de două-trei zile“, adaugă vân-zătorul. Pozele cu Saddam sunt şi ele la mare căutare, mulţi dorind să le cumpere pentru a le atârna pe pereţii din casă. Nostalgicii obişnuiesc să meargă şi la mormântul lui Saddam, acoperit de flori şi înconjurat de poze ale fostului dictator. Oamenii se roagă lângă locul de odihnă veşnică al fostului lor lider.

După dictator, ocupanţii

Nu departe de mormântul acestuia se află cele ale fiilor lui, Uday şi Qusay, care au murit luptându-se cu trupele americane. „Ce ne-au adus americanii? Foamete, arestări şi moarte. Aş vrea ca Saddam să se întoarcă. Plângem după vremurile în care era Saddam“, spune Khodaeiyar Salah, un bărbat în vârstă din Tikrit. Alţii vor ca viaţa lor să meargă înainte.

„Dacă Saddam este sau nu aici, chiar nu contează pentru noi. Vrem numai să mergem mai departe“, spune Basssam Razuk, un şofer de taxi din Tikrit. La rândul său, un ofiţer de poliţie a declarat că în Tikrit lucrurile s-au calmat, iar graţie stabilităţii oamenii de afaceri pot veni să investească. Opt kilometri mai departe, la Awja, unde Saddam s-a născut în 1937, starea de spirit este alta. „Cea mai rea zi din viaţa mea a fost cea în care a căzut Irakul“, spune Suleiman al-Nasseri, un tânăr în vârstă de 25 de ani. (Andreea Romanovschi)