„Sînt pregătite pentru viaţă tinerele fete?“ - acesta era titlul unui articol „combativ“, semnat de Ion Iliescu în revista „Femeia“ din martie 1968. Iliescu avea 38 de ani şi era ministrul tineretului.

În revista „Femeia“ din 1968 Ion Iliescu semnează un text în care tinerele tovarăşe erau asigurate de toată dragostea partidului. Fostul preşedinte le sfătuia să fie vigilente şi să constate din timp „elementele nesănătoase“ din rândul tovarăşelor de nădejde din cadrul „partidului şi ţării noastre“.

Puritanismul stalinist

Comunismul, instalat cu paşi mărunţi în România, a fost puritan. Procesul sovietizării a însemnat o schimbare totală a moravurilor şi a imaginii femeii.

Revista „Femeia“ îşi începe apariţ ia în martie 1946, sub patronajul Federaţiei Democrate a Femeilor din România, o organizaţie semicomunistă în timpul guvernării Groza. În primii doi ani ai apariţiei sale, revista menţine o balanţă echitabilă între valorile burgheze şi cele comuniste. Articolele despre cinemaul de la Hollywood, pozele cu vedetele internaţionale, urări de „La mulţi ani!“ pentru Regele Mihai, paginile dedicate modei pariziene, serialele despre primele experienţe la urna de vot a femeilor, interviurile cu scriitorii vremii şi rubrica de sexologie îi asigurau vânzarea într-o Românie postbelică deloc pudică.

„Cazaca călduroasă“

Alături de aceste pagini însă apar treptat reportaje despre eroinele sovietice şi curajul nativ al femeii ruse în spatele frontului, despre filmele produse în URSS, ode închinate mamei lui Lenin, pozele Anei Pauker, apologii ale păcii aduse de Armata Roşie şi inserţii despre colecţia moscovită de haine de iarnă numită „Cazaca călduroasă“.

Editorialul ce însoţeşte numărul special dedicat zilei de 8 Martie din anul 1947 anunţa triumfător începutul unei noi ere „de luptă“.

Partidul e în toate femeile

La doar câteva luni după alungarea Regelui Mihai, atât semnatarul articolului, cât şi mare parte din redacţie vor fi concediaţi. Începând cu 1948, „Femeia“ intră sub administrarea Uniunii Femeilor Democrate din România, un organ ataşat statului stalinist condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Într-o nouă formulă, fără niciuna dintre vechile rubrici şi cu un grup editorial proaspăt, revista introduce modelul femeii comuniste. În salopetă şi cu batic pe cap, mereu alături de tractoare, maşini industriale şi alte utilaje grele, în fabrică sau citind la lumina becului după program, în maternitate alături de zeci de prunci aranjaţi ca nişte sardele sau pe ogoarele patriei privind cerul.

În primii ani, regimul încearcă să contureze o femeie-bărbat bine. De 8 Martie 1948 putem citi în paginile revistei o declaraţie de dragoste adresată soţiei de către un muncitor oarecare. Singurul apelativ care este folosit în text este „tovăraşa“.

În paginile aceleiaşi reviste, de pildă, cu ocazia Zilei Femeii din 1968, tânărul şi pe atunci promiţătorul Ion Iliescu - prim secretar al CC al UTC şi ministru pentru problemele tineretului - asigura într-un articol fluviu pe două pagini toate fetele tinere de sprijinul organizaţiei de tineret a Partidului în problemele de viaţă şi pregătire profesională. Partidul trebuie sesizat însă - continua articolul - atunci când apar comportamente deviante şi neconforme cu buna orânduială socialistă. Partidul avea grijă de femeile sale. Ion Iliescu răspundea la o anchetă spinoasă: „Sunt pregătite tinerele fete pentru viaţă?“. Concluzia: da, dacă sunt bine educate „moral şi patriotic“. În spirit comunist.

INDICAŢIILE LUI ION ILIESCU

„O abordare mai competentă a problemelor specifice tinerelor fete“

„Aş începe cu o apreciere a iniţiativei revistei «Femeia» de a dedica un număr tinerelor fete. O asemenea dezbatere a problemelor specifice ale tinerelor fete mi se pare utilă şi necesară şi este un lucru pozitiv încercarea de a aborda o sferă mai largă de probleme, de a antrena în acestă discuţie forurile interesate, ca şi participarea activă a fetelor. Este, credem, un început care ar merita susţinut în continuare şi de revistă, şi de alte organe de presă.

În ceea ce priveşte UTC, prin însuşi caracterul său, în întreaga activitate pe care o desfăşoară un rol important şi o prezenţă tot mai activă o au fetele, care reprezintă peste 40 la sută din efectivul organizaţiei. Aş sublinia aici preocupă rile actuale ale organizaţiei pentru a da viaţă hotărârilor Plenarei CC al PCR din noiembrie-decembrie 1967, pentru lărgirea eficienţei muncii sale, a influen- ţei educative în rândurile maselor largi ale tineretului, pentru perfecţionarea mijloacelor, a pârghiilor folosite de UTC în activitatea generală, politică, educativă. Există preocuparea pentru o mai competentă abordare a problemelor proprii diferitelor categorii de tineri de la oraşe şi sate - muncitori, ţărani, elevi, studenţi etc. - pentru o mai mare diferenţ iere a formelor de activitate pe vârste, pentru a adapta formele şi metodele de muncă la condiţiile specifice fiecărei categorii de tineri căreia ne adresăm.

În ansamblul activităţii UTC un loc important îl ocupă dezvoltarea largă a iniţiativei organizaţiilor pentru asigurarea unei participări mai vii a tuturor membrilor acestora şi a întregului tineret la diferite acţiuni educative.“ (...)

În acelaşi timp putem să sporim preocupările noastre în ceeea ce priveşte grija pentru rezolvarea unor probleme referitoare la condiţiile de viaţă şi de muncă, la pregătirea lor pentru viaţă. În legătură cu orientarea profesională şi încadrarea diferitelor categorii de fete în procesul muncii ne gândim să sprijinim în mai mare măsură organismele de stat care răspund pe această linie, să conlucrăm cu Ministerul Muncii şi Sindicatele în studierea acestor probleme şi sesizarea fenomenelor care apar cu privire la pregătirea fetelor pentru muncă şi orientarea spre domeniile de activitate economică proprii posibilităţilor şi înclinaţiilor lor.

Am vrea ca organizaţiile UTC să devină nişte exponente active care să intervină pentru rezolvarea problemelor pe care le întâlnesc în viaţă şi activitatea lor fetele.

Credem, de asemenea, că organizaţiile UTC pot să facă mai mult în colaborare cu o serie de organisme care au răspunderi directe în ceea ce priveşte pregătirea fetelor pentru viaţa familială, sprijinirea tinerelor mame, educarea sanitară a fetelor, iniţierea tinerelor gospodine. În această direcţie mi se pare că ar fi necesară şi lărgirea activităţii pentru editarea unei literaturi specifice care să vină în ajutorul fetelor. Ne gândim că putem face mai mult pe linia educării estetice a fetelor, dezvoltarea gustului estetic se răsfrânge asupra ţinutei vestimentare, activităţii la locul de muncă şi în cadrul gospodăriei. (...)

Mai sunt încă o serie de neajunsuri, există o serie de reticienţe, nu întotdeauna o suficientă preocupare a organismelor noastre pentru asigurarea prezenţei corespunzătoare a fetelor în toate activităţile. Asigurarea prezenţei vii, active a fetelor la viaţa obştească pe care o desfăşoară organizaţia noastră de tineret mi se pare de o importanţă principială, politică şi practică pentru asigurarea eficienţei activităţii organizaţ iei pentru îndeplinirea rolului său."

Ion Iliescu