EDITORIALUL EVZ: Cu sau fără preoţi în politică?

Florian Bichir: "Sfântul Sinod a anunţat ieri că preoţii pot candida ca independenţi la alegerile locale, cu aprobarea episcopului local şi după o verificare prealabilă a acestora."

Sfântul Sinod a anunţat ieri că preoţii pot candida ca independenţi la alegerile locale, cu aprobarea episcopului local şi după o verificare prealabilă a acestora. În cazul în care se va constata că aceştia se abat de la conduita morală şi se implică în alte activităţi decât cele pentru care s-au angajat, vor pierde sprijinul episcopului, ierarhului episcopiei din care fac parte şi vor fi obligaţi să-şi dea demisia.

La prima vedere pare o surpriză, o ieşire din neutralitate politică şi o inconsecvenţă a Bisericii pentru că, în 2004, la presiunile Înalt Prea Sfinţitului Bartolomeu Anania, Sinodul a hotărât că membrilor clerului le este interzisă implicarea politică. Dar să vedem exact ce spune Hotărârea Sfântului Sinod nr. 410/12 februarie 2004: „În calitatea sa de cetăţean al Patriei şi de părinte duhovnicesc al tuturor enoriaşilor săi, indiferent de orientarea lor politică, preotul are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. Opţiunea sa politică se exprimă prin vot“. Problema apare la paragraful doi: „În conformitate cu Sfintele Canoane ale Bisericii Universale (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericului se numără şi aceea de , arhiereului, preotului, diaconului şi monahului îi este interzis să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze şi să devină membru al parlamentului sau consiliilor locale, primar, viceprimar sau să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală“.

Prin noua decizie - care este întemeiată pe primul paragraf -, Biserica revine în viaţa cetăţii. La urma-urmei, pe cine deranjează un consilier-preot care le spune aleşilor care sunt problemele credincioşilor, ale obştii pe care el o cunoaşte cel mai bine? Deocamdată, Biserica nu a precizat ce funcţie poate ocupa un preot, pentru că cea de edil nu cred că-i şade bine. De consilier da, dar cum i-ar sta unui preot primar într-un mare oraş? Înjurat precum Videanu sau aclamat ca odinioară Sechelariu?

Detalii neștiute despre Georgiana Ene, câștigătoarea Master Chef 2024

Vânt și viscol în următoarele ore, în România. Cum va fi vremea în București

Independenţa, dar şi binecuvântarea episcopului sunt esenţiale în acest comunicat. Pentru că episcopul nu-şi va da acordul ca doi preoţi să candideze pe aceeaşi funcţie. N-ar apărea politicianismul, campania şi loviturile sub centură între doi slujitori ai altarului?

Mi-e teamă însă că independenţa preoţilor va fi o altă carte politică. Pentru că toate partidele, dar absolut toate, au aplaudat gestul Patriarhiei. Şi nu cred că au făcut-o din dragoste pentru oamenii Bisericii, ci gândindu- se că, deşi independenţi, de pe urma lor se poate scoate un capital politic bun. Mai ales când creşte încrederea românilor în Biserică, iar cea în politicieni este la pământ.