Preşedintele Kosovo i-a întâmpinat, ieri, pe reporterii „Evenimentului zilei“ cu mesajul „trăiască România!“ şi cu zâmbetul pe buze.
Un bărbat mignon şi jovial, cu zâmbet a la Ion Iliescu, şi cu cea mai nouă ţară din Europa în vârful stiloului. Acesta este preşedintele Kosovo, Fatmir Sejdiu, care a decis ieri să se adreseze românilor prin intermediul „Evenimentului zilei“. După trei zile de aşteptare a „OK“-ului prezidenţial, preşedintele kosovarilor ne-a întâmpinat cu un zâmbet larg. Cu doar 5 minute în urmă, din cabinetul său ieşise Javier Solana - şef al diplomaţiei europene. Pentru Sejdiu, momentul crucial pentru un stat aflat în febra recunoaşterii oficiale de către comunitatea internaţională părea însă că trecuse: „Să trăiască România!“, au fost primele cuvine ale preşedintelui Kosovo, după care a început să depene amintiri despre Craiova, oraş românesc pe care-l vizitase în calitate de profesor. Mai auzise de Timişoara şi de Bucureşti, iar surâsul său permanent ne anunţa că nu vom auzi din partea sa niciun reproş la adresa unuia dintre cele şase state UE care au anunţat că nu vor recunoaşte independenţa noului stat. La finalul interviului, Fatmir Sejdiu a mai spus o dată, parcă şi mai apăsat - „Să trăiască România!“, ca şi cum ar fi aşteptat să audă şi de la Bucureşti un „Să trăiască Kosovo!“. PROFIL Lider şcolit în Occident Profesor de Drept la Universitatea din Priştina şi Doctor Honoris Causa la Universitatea din Tirana (Albania), Fatmir Sejdiu este primul preşedinte al noului stat Kosovo, de la declararea unilaterală a independenţei. Sejdiu are 57 de ani şi s-a născut în localitatea Pakashtika, din regiunea Podujeva. În plus, ca mulţi alţi lideri din statele „emergente“ ale Europei, şi preşedintele kosovar a fost şcolit şi în Occident.
Potrivit biografiei sale oficiale de pe site-ul preşedinţiei, a absolvit Facultatea de Drept din Priştina în 1974, unde a şi obţinut ulterior un doctorat în acelaşi domeniu. În afara spaţiului ex-iugoslav, liderul de la Priştina a studiat şi în Franţa, la Universitatea Paris 2, dar şi în Statele Unite ale Americii, la Universitatea de Stat Arizona. Totuşi, în fruntea albanezilor kosovari Fatmir Sejdiu s-a instalat încă din 10 februarie 2006, când a fost ales preşedinte de parlamentul provinciei. Locul rămăsese vacant după moartea moderatului Ibrahim Rugova, pe 21 ianuarie acelaşi an, fost preşedinte al Ligii Democratice din Kosovo. Formaţiunea, apărută în 1989, îl are cofondator şi pe Sejdiu care, în 1994, a fost ales secretar general. Însă actualul lider s-a remarcat încă din era „Miloşevici“ ca un opozant fervent al dominaţiei sârbe în regiune. În amintirea acelor ani, a păstrat mult timp în biroul său de la universitate o fotografie în care era înfăţişat ascunzând arme, împreună cu un camarad de-al său, înaintea unui raid al poliţiei. (Laurenţiu Mihu) LĂMURIRI „Kosovo nu poate servi ca precedent pentru nimeni“ EVZ: Ieri, Parlamentul României a adoptat o declaraţie prin care nu recunoaşte independenţa Kosovo, în timp ce preşedintele a declarat că este un stat ilegal, şi România îşi retrage diplomaţii din Kosovo. Interpretaţi aceste acţiuni ca gesturi de ostilitate? FATMIR SEJDIU: Nu, noi credem că România va putea să-şi facă o imagine corectă asupra realităţii. Desigur, nu este bine pentru noi să primim un astfel de răspuns din partea României, dar credem că românii îşi vor da seama că viitorul Kosovo este în această formulă care este susţinută de comunitatea internaţională. Pentru că aceasta este perspectiva tuturor cetăţenilor şi vrem o cooperare bună cu poporul român şi cu autorităţile României ca şi cu celelalte ţări. Avem o cooperare excelentă cu ţările vecine şi sperăm să avem astfel de relaţii în viitor şi cu Serbia. Totuşi, este o situaţie destul de complicată. România este membru în UE şi în NATO, organizaţii din care majoritatea membrilor au anunţat că vor recunoaşte independenţa. Dacă România decide să-şi păstreze poziţia, ce strategie aveţi? Aceasta este problema României, şi România va trebui să examineze acest lucru. Noi ne vedem viitorul în interiorul Uniunii Europene şi dăm o mare valoare recunoaşterii independenţei de către statele membre ale acestei organizaţii. Şi abia aşteptăm să primim şi alte recunoaşteri. Trebuie să spun, din nou, că semnalele noastre vor fi întotdeauna pozitive în ceea ce priveşte comunicarea şi cooperarea cu România. Şi dat fiind că România este membru al Uniunii Europene, cred că vom face parte din acelaşi organism. Aţi trimis o scrisoare autorităţilor din România. Care este conţinutul acelei scrisori? Am scris în acea scrisoare aceleaşi lucruri ca şi în cele trimise către alte ţări, i-am informat despre declararea independenţei şi le-am spus despre intenţiile noastre de a construi un stat democratic, o ţară cu perspective pentru toţi cetăţenii săi. Ne-am reiterat susţinerea pentru planul Ahtisaari şi am spus că Kosovo este un cămin pentru toţi cetăţenii. Reprezentanţii minorităţii maghiare din România au cerut recunoaşterea independenţei pentru Kosovo. În România există o regiune în care majoritatea covârşitoare a populaţiei este de etnie maghiară, iar liderii lor politici au cerut de mai multe ori autonomia acelei regiuni. Credeţi că felul în care Kosovo a devenit independent poate fi un model pentru acea regiune? Nu sunt la curent cu această situaţie, dar aş vrea să spun că Kosovo este un caz sui generis. A fost privit astfel şi de către domnul Ahtisaari şi de către toată lumea democratică. Aşadar, Kosovo nu poate servi ca precedent pentru nimeni altcineva. Vreţi să vă împrieteniţi cu România? Categoric, cunosc destul de mulţi români şi chiar eu însumi am avut plăcerea să vizitez Universitatea din Craiova şi îmi face plăcere să vă mai spun că am citit destul de multă literatură juridică românească.
Care este mesajul dumneavoastră pentru sârbii din enclave care acum se tem de răzbunarea albanezilor, iar amintirile războiului din 1999 sunt încă proaspete în mintea tuturor? Sârbii vor fi cetăţeni cu drepturi depline ai statului Kosovo. Vor avea drepturi egale cu toţi ceilalţi, iar la anumite niveluri aceste drepturi vor depăşi standardele internaţionale. Vrem ca ei să fie parte activă a vieţii din Kosovo în general, şi vreau să vă spun că primim semnale pozitive de la o parte dintre ei. Vom merge împreună înainte! Circulă de ceva vreme o teorie că declararea independenţei Kosovo este doar un prim pas către unirea cu Albania. Este o realitate? Aceste teorii şi aceste teze care apar vin de fapt de la cei care nu recunosc independenţa Kosovo. Le auzim şi noi de ceva vreme, vin de cele mai multe ori dinspre Belgrad! Kosovo îşi păstrează pe deplin integritatea teritorială, respectă graniţele tuturor ţărilor din vecinătate şi, desigur, va dezvolta relaţii diplomatice cu aceste ţări. Acum suntem toţi la casele noastre, iar Europa va fi un acoperiş comun pentru toţi.
Recomandările noastre
