Într-o conferinţă organizată ieri de fundaţia „Ana Aslan“, s-au oferit soluţii pentru o viaţă lungă, frumoasă, de calitate, menite să întârzie fenomenul îmbătrânirii.

Procesul de îmbătrânire poate fi întârziat dacă acordăm o atenţie suficientă propriei persoane şi stării noastre de sănătate. Aşa-numita medicină anti- îmbătrânire (de prevenţie) este considerată medicina viitorului şi se ocupă cu precădere de persoanele cu vârsta de peste 40 de ani. Plimbări în natură

În cadrul conferinţei, profesorul Moussa Youdim, din Israel, unul dintre creatorii de noi medicamente în domeniul neuroafecţiunilor (printre care şi pentru tratarea bolii Parkinson - M30 care acţionează prin refacerea neuronilor), a atras atenţia asupra pericolului cauzat de fumat, de nivelul crescut de colesterol din organism şi de obezitate asupra sănătăţii creierului. Doctorul olandez Erik Alexander Richter, un important cercetător de antioxidanţi din lume, s-a referit la rolul acestora în organism, unul determinant în buna funcţionare a creierului.

El a spus că îmbătrânirea poate fi întârziată printr-un regim de viaţă echilibrat, printr-o alimentaţie sănătoasă, prin activităţi fizice practicate în mod regulat, dar şi printr-o combinaţie de alte elemente. De exemplu, o plimbare zilnică de 15 minute în aer liber are efecte benefice pentru organism, pentru piele şi sănătatea ochiilor, dar ajută şi la un somn bun. Potrivit dr. Erik Richter, încăperea în care dormim trebuie să fie complet întunecată şi să nu existe obiecte electronice deschise. Telefonul mobil produce radiaţii cu efecte nefaste asupra glandei tiroide, dar şi asupra pielii. Antioxidanţii şi depresiile

Un mod simplu de a preveni îmbătrânirea este consumul zilnic de ceai verde, ce conţine un antioxidant puternic (polifenoliul) cu rol de protecţie a organismului. Patru căni de ceai pe zi au efect anticancer şi reduc riscul de apariţie a bolilor de memorie, precum Alzheimer. Consumul de antioxidanţi timp de o lună duce la funcţii motorii mai bune şi la creşterea IQ-ului. Pe de altă parte, stresul determină instalarea depresiilor care, netratate, constituie un factor de risc pentru instalarea bolilor de memorie, precum Parkinson sau Alzheimer.

Înainte ca o boală de memorie să se instaleze există câteva simptome care atrag atenţia asupra unui deficit cognitiv: dezorientare în timp şi spaţiu, apatie, tulburări comportamentale, modificări ritmice zi-noapte. Vârsta la care ar trebui să ne prezentăm la medic pentru a ne verifica starea de sănătate şi posibilitatea de instalare a acestor boli este 45 de ani. CEAS BIOLOGIC

Cum se manifestă semnele îmbătrânirii

> Diferite dureri.

> Diminuarea energiei.

> Adaptabilitate scăzută la condiţiile de stres.

> Reducerea masei musculare.

> Probleme ale vederii sau auzului.

> Apatie.

> Probleme de memorie.

SIMPTOME Modul de manifestare a bolilor de memorie > Probleme de limbaj (înlocuirea unor cuvinte cu substitute neadecvate).

> Pierderea memoriei care afectează viaţa de zi cu zi (uitarea cuvintelor uzuale).

> Dezorientare în timp şi spaţiu.

> Judecată redusă (de exemplu haine groase într-o zi toridă).

> Alterarea gândirii.

> Probleme cu plasarea obiectelor în locurile adecvate.

> Schimbări de atitudine şi de comportament (treceri rapide de la calm la furie).

> Dificultăţi în realizarea sarcinilor familiale.

> Schimbări ale personalităţii (pot deveni suspicioşi, apatici).

> Pierderea iniţiativei (apare o pasivitate accentuată). VIAŢA SENIORILOR

Ce înseamnă să ai parte de o bătrâneţe fericită?

În cadrul conferinţei Fundaţiei „Ana Aslan“ cei patru doctori au oferit soluţii vârstnicilor pentru o viaţă sănătoasă.

> Să fii stăpân pe mintea ta.

> Să te simţi bine în pielea ta.

> Să fii independent, să ai libertate de acţiune şi de mişcare.

> Să ai încredere în tine şi în viaţă.

> Să visezi, să speri, să-ţi faci planuri de viitor.

> Să fii optimist, să fii fericit, să te bucuri de tot ceea ce ai realizat.

> Să consideri trecerea timpului nu ca pe o ameninţare cauzatoare de anxietate, ci ca pe un aspect al vieţii care trebuie privit cu detaşare.

Sursa: Fundaţia „Ana Aslan“