Cele mai frumoase povesti de dragoste din literatura romana
- Adam Popescu
- 14 ianuarie 2008, 02:00
Mihai Eminescu, de la a carui nastere se implinesc maine 158 de ani, i se adresa Veronicai Micle, iubita sa, cu diminutive pline de afectiune in deschiderea scrisorilor, de genul „Draga minunica”.
Unde-i dragostea de altadata? „Evenimentul zilei” incearca sa readuca in atentie cele mai frumoase povesti de dragoste din literatura romana a tuturor timpurilor, cu ajutorul criticilor si al scriitorilor. Din ierarhiile specialistilor, pe care le vom prezenta tematic in urmatoarele zile, rezulta ca printre cele mai frumoase povesti de dragoste se numara si corespondenta dintre Veronica Micle si Mihai Emi-nescu, de la a carui nastere se implinesc maine 158 de ani.
„Draga Momoti”
Printre optiunile criticilor si scriitorilor Nicolae Manolescu, Dan C. Mihailescu, Mircea Cartarescu, Mircea Mihaies, Radu Paraschivescu, Daniel Cristea-Enache, Emil Brumaru, Nora Iuga, Simona Sora si Simona Popescu se numara povestile din romanele „Maitreyi”, de Mircea Eliade, „Adela”, de Garabet Ibraileanu, „Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”, de Camil Petrescu, „Ioana”, de Anton Holban, „Rusoiaca”, de Gib Mihaiescu, „Patul lui Procust”, de Camil Petrescu, „Femei”, de Mihail Sebastian, si „Creanga de aur”, de Mihail Sadoveanu.
Desi majoritatea specialistilor au mentionat in ierarhiile lor corespondenta dintre Eminescu si Veronica Micle, toti au fost de acord ca volumele cele mai bune despre dragoste au fost scrise in anul 1933. Daca erotismul, in general, si „scena alcovului”, in particular, au devenit in perioada interbelica o proba de virtuozitate literara, in prezent, romanul modern pune accent nu pe o poveste de dragoste, ci pe una de sex.
Poetul se adresa iubitei sale, la inceputul scrisorilor, cu formule nastrusnice: „Scumpa Cuta”, „Draga Momoti”, „Mai ramura de liliac”, „Mai fata nebuna si dragalasa”, „Draga minunica” ori „Dragul meu bobocel motat”.
Prototipul indragostitului romantic
„Eminescu ramane, pentru mine, prototipul indragostitului romantic (adica exemplar) din toata literatura romana”, spune poeta Simona Popescu, care a inclus in topul sau povestile de dragoste din „Luceafarul” si „Cezara”. La randul sau, criticul Paul Cernat a clasat pe locul al doilea in ierarhia sa povestea de dragoste din „Luceafarul”.
Corespondenta dintre Veronica Micle si Mihai Eminescu a aparut intr-o alta lumina, in editia ingrijita de Christina Zarifopol-Illias, de la Polirom, in care au fost publicate 108 scrisori.
„Se iubeau cu adevarat”
Aceste scrisori arata ca „ea nu este femeia care l-a inselat pe Eminescu cu Caragiale, ori el - nebunul de prin ospicii, si darama imaginea despre Veronica pe care a lasat-o misoginul de Calinescu”, spune Nicolae Manolescu.
Unele scrisori sunt impresionante, dezvaluind suferintele si framantarile poetului bolnav.
„In ciuda suisurilor si a coborasurilor, cei doi protagonisti se iubeau cu adevarat. Legenda jocului amoros duplicitar - cand cinic si plebeu, cand nemilos-rafinat, cand, pur si simplu, mincinos, centrat exclusiv pe placerea carnala, al amandurora - intretinuta de o intreaga specie de biografi, este infirmata in mod categoric in corespondenta lor”, crede Christina Zarifopol-Illias.
CUPLU NEMURITOR
Vraja erosului si a mortii
Mircea Mihaies, senator EVZ: "Nu stam grozav cu amorul in literatura romana. N-am reusit sa impunem cupluri „nemuritoare”, de genul Romeo si Julieta, Tristan si Isolda, Abelard si Eloise. Amorurile noastre de rasunet au existat mai degraba in viata reala, ducand abia apoi la reflectii literare (gen Eminescu si Veronica Micle, triunghiul Natalia Negru-St. O. Iosif-D. Anghel, Regele Carol al II-lea si Elena Lupescu etc.).
O poveste de dragoste care se respecta trebuie sa stoarca lacrimi. Altminteri am suferit si ne-am bucurat degeaba. Or, tocmai aceasta proba n-o trecem. Exista, desigur, povestea lui Felix si a Otiliei. Dar sentimentele sunt impinse undeva in planul secund al uneri intrigi mult prea conventionale. „Balzacianismul” cartii, pe care s-a batut atata moneda, coboara asupra relatiei dintre cei doi un aer de vaporoasa precaritate, de contratimp mai degraba zolist decat impresionist, cum poate i-ar fi placut lui Calinescu.
La fel de „defecta” e si iubirea dintre Gheorghidiu si Ela. E drept, Camil Petrescu ne propune un roman al disolutiei iubirii, dar lucrurile sunt prezentate cam „din cap”, la strict nivel teoretic, fara zbaterile, sudorile si lacrimile presupuse de „marea iubire” asa cum o intelege un cititor naiv cum sunt eu.
Prefer, din acest motiv, doua minunate secvente din „De ce iubim femeile”, al lui Mircea Cartarescu. Prima dintre ele, „Petruta”, debordeaza de o sexualitate adolescentina extraordinar evocata, care te coboara in adancimile propriilor obsesii si experiente. Miracolul iubirii poate lua, iata, infatisarea unor evocari banal-stangace, dar pline de un nerostit patos. La fel si fulminanta, cruda, brutala, carnala iubire dintre Zaraza (devenita ulterior eroina faimosului tangou) si cantaretul Cristian Vasile.
Povestea de dragoste suprema a literaturii scrise in Romania ramane aceea dintre Eminescu si Veronica Micle, asa cum am descoperit-o in corespondenta inedita a celor doi, din „Dulcea mea doamna / Eminul meu iubit”, editie datorata Christinei Zarifopol-Illias. Scrisorile reprezinta nu doar un mare eveniment cultural, ci si o extraordinara surpriza umana ce radiografiaza complicatele relatii, tandre si ironice, incrancenate si ludice, amare si zglobii, naive si ingandurate, severe si generoase, imature si grave dintre doi tineri din veacul trecut care se iubeau cu pasiune. E o poveste mirifica, plina de parfumul unei lumi romantice, stand, ca intr-un blestem, sub vraja erosului si a mortii. Cititi-o si veti intelege ca exista iubire dupa moarte. Ba chiar si iubire dupa iubire.
In rest, amorurile perverse din monumentalul kitsch al lui Mateiu Caragiale, „Craii de Curtea Veche”, ori dulcegariile a la Ionel Teodoreanu ma plictisesc. Sunt la fel de irelevante ca si „pornosagurile” la vrac ale generatiei ultime de prozatori."
IN MEMORIAM Manuscrise in facsimil
> La Biblioteca Academiei Romane, maine, la ora 12.00, are loc lansarea volumelor VIII-XIV din seria Manuscriselor in facsimil ale lui Mihai Eminescu, imprimate la Monitorul Oficial. In total, vor fi 24 de volume, cu 14.000 de pagini ale poetului. Cu aceasta ocazie, actorul Ilie Gheorghe, de la Teatrul National din Craiova, va oferi un recital din poezia eminesciana.
> Valeria Seciu, Ion Caramitru, Ovidiu Iuliu Moldovan si Aurelian Octav Popa (la clarinet) vor sustine recitalul „Trecut-au anii...”, maine, la Sala Amfiteatru a Teatrului National din Bucuresti (TNB), pentru a aniversa nasterea poetului Mihai Eminescu. „Trecut-au anii...” este un spectacol organizat de UNITER impreuna cu TNB.
> Mircea Dinescu a primit ieri, la Botosani, Premiul Opera Omnia pentru poezie „Mihai Eminescu” - in valoare de 1.500 de euro, surclasandu-i pe Cristian Simionescu, Ion Mircea, Nicolae Prelipceanu si Nora Iuga. Pentru Opera Prima (1.000 de lei), juriul l-a declarat castigator pe poetul Florin Partenie.
> Memorialul Ipotesti - Centrul National de Studii „Mihai Eminescu” organizeaza maine cea de-a 40-a editie a Zilelor Eminescu. Manifestarile debuteaza la ora 10.00 cu o slujba de pomenire la Bisericuta familiei Eminovici.
> Doritorii pot cumpara in aceste zile „Integrala poetica” a lui Mihai Eminescu, in patru volume, aparuta in populara colectie „Biblioteca Pentru Toti” de la Editura Minerva. Pretul total este de 28,14 lei. colecTiE. Academia a editat inca sapte caiete din scrierile poetului
EDITIE DE LUX
500 de pagini de epistole
Volumul „Dulcea mea Doamna / Eminul meu iubit. Corespondenta inedita Mihai Eminescu - Veronica Micle” cuprinde scrisori din perioada 1878-1883. Acestea contin informatii de prim ordin despre creatia lui Eminescu, despre gandirea lui politica si sociala. Editia - ingrijita cu transcriere, note si prefata de Christina Zarifopol-Illias - a aparut in 2000 intr-un format de lux, de peste 500 de pagini, cu scrisorile poetului in facsimil. Datorita succesului, cartea a fost reeditata de Polirom, in format de buzunar.