UE nu se aşteaptă la violenţe sau la ruperea Kosovo pe criterii etnice.
La aproape nouă ani de la sfârşitul războiului, albanezii din Kosovo se pregătesc să proclame unilateral independenţa acestei provincii sârbe peste doar câteva zile, cel mai probabil duminică sau luni, relatează AFP.
„Închidem capitolul trecutului şi deschidem capitolul viitorului. Kosovo este patria tuturor cetăţenilor săi“, a declarat recent premierul kosovar Hashim Thaci, care se poate baza pe sprijinul Statelor Unite şi al marilor puteri din Uniunea Europeană: Germania, Franţa, Marea Britanie şi Italia. Şase ţări membre UE - Cipru, Spania, Bulgaria, Grecia, România, Slovacia - nu vor recunoaşte în viitorul apropiat independenţa Kosovo, considerată de Serbia şi Rusia drept „ilegală“.
În ciuda acestor divergenţe, oficialii de la Bruxelles se pregătesc să trimită la Priştina o misiune formată din aproximativ 2.000 de poliţişti şi jurişti, EULEX, cu sarcina de a înlocui misiunea ONU (MINUK) ce administrează provincia din anul 1999. Ei se vor alătura celor 16.000 de membri ai forţei NATO (KFOR), care vor asigura securitatea în Kosovo şi după declararea independenţei. Misiunea forului comunitar va primi semnalul de plecare cel târziu luni, când e programată o reuniune a miniştrilor de externe din ţările membre UE.
Pregătiri şi demersuri de ultim moment Parlamentul de la Priştina se va reuni mâine pentru a aproba o procedură rapidă de adoptare a legilor care au legătură cu proclamarea independenţei „sub supraveghere internaţională“, aşa cum prevede planul emisarului special al ONU, Martti Ahtisaari. Înaintat Consiliului de Securitate în martie 2007, planul lui Martti Ahtisaari a fost respins de Moscova, principalul aliat al Serbiei la Naţiunile Unite.
Ieri, Federaţia Rusă şi Serbia au solicitat organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU înaintea iminentei declarări unilaterale a independenţei Kosovo. Totuşi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova „nu este prea optimistă“ în privinţa rezultatului demersului comun de ultim moment al celor două ţări. Acestea susţin că recunoaşterea independenţei provinciei cu populaţie majoritar albaneză (aproximativ 90%) constituie o încălcare a Rezoluţiei ONU 1244. SCENARII POSTINDEPENDENŢĂ Patru posibilităţi pentru noua entitate > Desprinderea de noul stat a nordului Kosovo, unde trăiesc între 40.000 dintre cei 100.000 de sârbi din provincie, izbucnirea unor violenţe generalizate sau a unor incidente izolate, exodul sârbilor şi menţinerea statu-quoului sunt principalele scenarii postindependenţă analizate la Priştina. „Nu vom accepta independenţa Kosovo. Vom continua să trăim în Serbia, cu propriile instituţii“, a avertizat unul dintre cei mai influenţi lideri ai sârbilor din provincie, Milan Ivanovici. > Pentru autorităţile de la Belgrad, „dacă nu mai sunt sârbi în Kosovo, atunci provincia este pierdută“, remarcă un diplomat citat de AFP, potrivit căruia un exod al lor este puţin probabil.
> La rândul său, Uniunea Europeană nu se aşteaptă nici la violenţe şi nici la secesiunea părţii de nord a Kosovo, a dezvăluit ieri un înalt responsabil european, sub protecţia anonimatului
Recomandările noastre
