Un scenariu iscusit este elaborat în întrunirile PSD dinaintea moțiunii de cenzură. Se caută soluții pentru păstrarea puterii de către Guvernul Dăncilă. Ceea ce nu pare imposibil.
O ipoteză extrem de interesantă a fost discutată aseară în cadrul unei reuniuni cu mai mulți lideri PSD. Potrivit unuia dintre participanți este extrem de probabil ca moțiunea să treacă, dinamica voturilor din parlament fiind în defavoarea actualului guvern.
În aceste condiții ceea ce se poate întâmpla este ca Viorica Dăncilă să rămână premier interimar, potrivit legii urmând să administreze treburile țării până la investirea unui nou guvern. Iar aici lucrurile sunt pe de-a parte descrise bine în Constituție:
ARTICOLUL 103
Învestitura
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Deci Klaus Iohannis va desemna un candidat care are obligația ca în 10 zile să CEARĂ votul de încredere pentru noul guvern. Parlamentul urmează să se întrunească și să decidă.
Chichița pe care au găsit-o "creierele" PSD constă în faptul că nu este nicăieri precizat UN TERMEN în care Parlamentul trebuie să se întrunească. Cu alte cuvinte, se poate genera o situație de șah etern, bazat pe actualul algoritm politic în care PSD poate mobiliza parlamentari ALDE și Pro-România care să nu convoace Parlamentul în timp util.
Citiți alineatul 3:
ARTICOLUL 66
(...)
(2) Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de preşedinţii acestora.
O situație care s-a mai repetat în România în 2009. Atunci Emil Boc a fost premier interimar de la moțiunea de cenzură din octombrie până în decembrie, după cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.
Deci dacă președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Teodor Meleșcanu nu convoacă cele două Camere ale Parlamentului, deputații și senatorii nu pot da un vot constituțional pentru formarea unui nou guvern.
Acum înțelegeți mai bine de ce s-a dus o bătălie dură pentru postul de președinte al Senatului.
Recomandările noastre
