Cu noul roadster-coupe alb-albastru orice diluviu e aproape ca o zi cu soare.

Sfârşit de mai, sâmbătă, dis-de-dimineaţă. Noul BMW Z4 şade frumos faţa casei, în blocstarturi. Planul este simplu, dar ispititor. Sunt zece paşi până la noul roadster-coupe cu siglă alb-albastră, dar, totuşi, zece paşi prea mult pentru a nu fi făcut ciuciulete. Hm, nu aşa trebuia să se îmtâmple.   Începutul aventurii câtre barajul Vidraru şi mai sus trebuie decalat. Nu cu mult. La cum s-au aşezat norii, e destul de limpede că nu e o neplăcere vremelnică.

Informaţiile despre starea vremii, recitate cu un zâmbet neruşinat în colţul gurii de un crainic probabil bucuros că toată ţara, nu numai el, care e la serviciu în weekend, are o zi nasoală, atestă faptul că ploaia, de fapt, diluviul va fi un oaspete pe cât de nepoftit pe atât de omniprezent până târziu în noapte.

Veştile proaste sunt întregite de avertizarea că o codiţă a imundului front atmosferic care a înecat visele de grătare ale unei naţii urmează a se zbengui peste ţară chiar şi a doua zi.

Fără garanţia unei duminici uscate, tot ceea ce rămâne de făcut este găsirea unei jachete, a unei şepci şi a unui CD adecvat (cu muzică cât mai vioaie adică) pentru a contracara efectele dăunătoare ale umezelii, frigului şi lipsei de lumină.

Cheie, motor, navigăm

Prima parte a drumului se parcurge cu instalaţiile de aer condiţionat şi audio oprite. Maşina trebuie auzită, simţită, nimic nu trebuie să perturbe – în plus faţă de ploaia agasantă – momentele iniţiale, când se fac prezentările.

Climatizarea trebuie pornită totuşi destul de rapid. Nu e prea confortabil să te avânţi pe autostrada trasformată într-un adevărat canal navigabil, culcat într-o maşină cu 300 de cai-putere şi tracţiune pe spate, având în faţă un parbriz aburit.

Spre deosebire cele mai multe dintre maşinile pe care suntem obişnuiţi să le vedem pe stradă,  în Z4 se coboară, nu se urcă. Dacă ar fi să descriem printr-un singur cuvânt poziţia la volan, acela ar fi: perfectă. Pe lângă reglajele comune, scaunele oferă posibilitatea ajustării lungimii şezutului şi intensităţii susţinerii laterale.

Bun şi pentru ochi

Atmosfera din habitaclu este uşor retro, completând întemeiat profilul clasic al roadsterului cu acoperiş retractabil rigid. Capota interminabilă, elegant arcuită, şi scaune plasate aproape de ultima treime a maşinii sunt două elemente care conferă unitate ansamblului şi seamănă entuziasm în sufletul privitorului. Z4 este unul dintre rarele BMW-uri din zilele noastre care bucură şi ochiul.

Desigur, esenţa oricărei maşini care afişează sigla alb-albastră este alta. Şi nu ne referim la aceea că trebuie să informeze despre trufia şi bunăstarea materială a prorpietarului.

Sportivitate, acesta e cuvântul cheie. Echilibrul perfect, acesta este dezideratul mereu la îndemână. Plăcerea de a conduce împotriva tutor vicisitudinilor propuse de natura dezlănţuită şi de autorităţile nepăsătoare, aproape iresponsabile, se insinuează cu o forţă copleşitoare în spatele volanului mic cu care a fost înzestrat Zetul.

Inimă de taur

Cine a plutit la un moment dat pe torentele care năpădesc A1 când plouă, trebuie că s-a lămurit o dată în plus de faţa mai mereu dezagreabilă a statului român. Cine s-a trezit cu o avalanşă de pietroaie năpustindu-se cu furie pe maşină, pe un drum altfel pitoresc, dar ciuruit de nepăsare, ştie despre ce vorbim.

Partea cu adevărat neplăcută este că ne-am obişuit cu toate acestea. Şi zău dacă creatura nemţescă aproape desăvârşită, cu inimă de taur şi agilitate de panteră nu ar fi reuşit chiar să despice norii şi să înşface soarele, dacă o bucată de stâncă n-ar fi rupt vraja, într-un bubuit chinuitor la contactul cu capota.

Din fericire şi în mod absolut surprinzător, doar învelişul de metal care ascunde motorul a suferit de pe urma nefericitului incident.

Plusuri şi minusuri

E musai să evidenţiem că motorul de 3.0 litri supraalimentat nu garantează doar sprinturi sălbatice, ci şi un consum real aproape neverosimil (8 l/100 km la viteza de 140 km/h şi o medie de 9,5 l/100 km la finele unui test aprig).

Transmisia automată cu dublu ambreiaj este o adevărată bijuterie, compromisă, din punctul nostru de vedere, de padelele pentru schimbarea treptelor (plus-minus) aplasate în spatele volanului – ni s-ar fi părut mult mai la îndemână ca una dintre ele să facă trecerea la o viteză superioară, iar cealaltă, la una inferioară. Controlul manual poate fi exercitat mai bine prin intermediul manetei de pe tunelul median.

În fine, sistemul complet automat de retractare a acoperişului este compromis din cauza unei scăpări neaşteptate a inginerilor germani. Nu ne-a deranjat excesiv faptul că pentru a plia hard-top-ul în portbagaj maşina trebuie să staţioneze, dar n-am n-am găsit o explicaţie rezonabilă pentru nevoia de a ne asigura de fiecare dată înaintea plecării că o ”tăviţă” specială este coborâtă, pentru a-l primi. Fără bifarea acestui detaliu, la apariţia soarelui – nu a fost cazul în testul nostru! – nu numai că se va trage pe dreapta pentru operaţiunea de decapotare, dar se va efectua şi un drum în spatele maşinii, cu aplecare în portbagaj, pentru rostuirea elementului esenţial.

BMW Z4 sDrive 35i DKG

Cilindree (cmc): 2.979 Putere maximă (CP/rpm): 306/5.800 Cuplu maxim (Nm/rpm): 400/1.300-5.000 Transmisie: spate, 7+1A Viteză maximă (km/h): 250 Acceleraţie 0-100 km/h (s): 5,1 Consum mediu (l/100 km): 9 Emisii CO2 (g/km): 210 Lungime (mm): 4.239 Lăţime (mm): 1.790 Înălţime (mm): 1.291 Ampatament (mm): 2.496 Portbagaj (l): 310 Preţ cu TVA (euro): 48.662

Mai multe imagini în Galeria Foto.