“Ne vom duce la ţară să-i învăţăm cum să voteze”

Pulsul evenimentelor politice din Republica Moldova este din nou la cote ridicate, după ce a doua tentativă de desemnare a preşedintelui de la Chişinău a eşuat.

Alegerile anticipate sunt inevitabile, iar războiul mediatic este pe punctul de a reizbucni peste Prut. De data asta, conflictul va fi total, aşa cum lasă de înţeles Sorina Ştefârţă, redactorul şef al cotidianului Timpul, într-un interviu acordat pentru EVZ. “Cu ei (n.r. comuniştii) nu se poate discuta”, explică jurnalistul moldovean motivele din spatele radicalizării opoziţiei, ai cărei 41 de deputaţi au refuzat astăzi să participe la şedinţa parlamentară ce ar fi trebuit să o valideze pe Zinaida Greceanîi ca preşedinte al republicii.

„Niciun candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi. În aceste condiţii, există circumstanţe care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova", declara în urmă cu câteva ore Vladimir Voronin, preşedintele legislativului de la Chişinău.

Practic, opoziţia de peste Prut a obţinut ce şi-a dorit: repetarea scrutinului parlamentar şi griparea maşinăriei politice comuniste, incapabile să obţină votul suplimentar de care mai avea nevoie pentru numirea preşedintelui (Zinaida Greceanîi ar fi avut nevoie de 61 de voturi pentru obţinerea funcţiei, în condiţiile în care comuniştii dispun de 60 de locuri în Parlament).

Plăcinte de post. Pot fi umplute cu ciuperci, varză sau gem

Zodii care vor avea ghinon de Revelion. Le așteaptă o noapte dezastruoasă

Ce speră însă să obţină partidele de opoziţie prin repetarea alegerilor, cu atât mai mult cu cât este de presupus că un nou turnir electoral  n-ar fi fundamental diferit de cel desfăşurat la începutul lunii aprilie? Redactorul-şef de la Timpul, Sorina Ştefârţă, crede că mişcarea opoziţiei are un puternic substrat „de imagine”: „Liderii care se opun comuniştilor şi-au dat seama că participarea lor la jocul politic dictat de Voronin i-ar compromite.

Dacă ar fi votat preşedintele comuniştilor, opoziţia n-ar fi făcut decât să valideze toate acţiunile întreprinse de putere după 7 aprilie. Iar asta le-ar fi scăzut decisiv cota. Să ne amintin de exemplul lui Iurie Roşca, al cărui partid creştin-democrat a votat în 2005 pentru alegerea lui Voronin în funcţia de preşedinte. La alegerile din 5 aprilie, formaţiunea lui Roşca a obţinut sub 3% din totalul voturilor”.

Ultima redută: onoarea

Deşi speră că alegerile anticipate se vor desfăşura în condiţii mai bune, Sorina Ştefârţă nu crede că tema fraudării scrutinului este miza centrală a opoziţiei de la Chişinău: „Gândiţi-vă că e posibil ca rata prezenţei la vot să fie şi mai mică decât cea din aprilie. În plus, războiul mediatic va fi total, iar comuniştii deţin toate atuurile, controlând televiziunea naţională.

Va fi o campanie foarte dură, chiar mai dură decat precedenta. Cu comuniştii nu se poate însă discuta. Opoziţia este oricum marginalizată, iar propunerile ei nebăgate în seamă. Ori cu 40 de mandate acum, ori cu 30 de mandate din toamnă, pentru partidele de opoziţie tot aia e. Şi-au salvat însă onoarea, iar asta e cel mai important”.

În ceea ce priveşte o posibilă răsturnare a rezultatelor alegerilor din 5 aprilie, Sorina Ştefârţă este mai degrabă sceptică: „În Republica Moldova, depinde pe cine întrebi, pentru că opiniile sunt foarte divizate. Pe Facebook şi Twitter, lumea e optimistă. La ţară însă, acolo unde canalele oficiale transmit informaţiile, resemnarea e regula”.

Soluţii? „Am auzit tineri zicând ’Ne vom duce la ţară să-i învăţăm cum să voteze’. În Republica Moldova însă, e o vorbă, bătrânii nu cred tinerilor”, încheie redactorul-şef de la Timpul.