Senatorii jurişti au întocmit, marţi, un raport de admitere cu amendamente a unui proiect al Guvernului de modificare şi completare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, unul dintre amendamentele acceptate vizând, la dispunerea măsurilor preventive, înlocuirea termenului de "suspiciunea rezonabilă" cu sintagma "dacă din probe rezultă indicii temeinice", revenindu-se astfel la vechea formă a Codului de procedură penală.

Proiectul Guvernului a intrat în circuitul legislativ din data de 23 februarie 2015. Legea are un caracter organic, iar Senatul o dezbate în calitate de primă Cameră sesizată.

Respectivul amendament, aprobat marţi de către Comisia juridică, aparţine senatorilor Ioan Chelaru, Ovidiu Donţu şi Cristiana Anghel şi prevede modificarea articolului 202 din Codul de procedură penală în sensul că "măsurile preventive pot fi dispuse dacă din probe rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni".

Donţu a precizat în Comisie că, în vederea corelării textelor din lege, trebuie modificate articolul 223, alin.1 şi alin.2 şi articolul 221, alin.11 în sensul înlocuirii termenului "suspiciune rezonabilă" cu sintagma amintită.

"Am formulat un amendament care înlocuieşte termenul de 'suspiciune rezonabilă' cu termenul 'dacă din probe rezultă indicii temeinice'. Este, practic, revenirea la forma veche a Codului de procedură penală, care are foarte mulţi ani de practică judiciară, în urma semnalului primit din societatea românească, a revistelor de specialitate, chiar şi a unor specialişti în drept. (...) Mai mulţi specialişti în drept propun României revenirea la o practică judiciară mai complexă şi mai amplă", a declarat Donţu, la finalul şedinţei Comisiei juridice.

Întrebat de ce nu este corectă sintagma 'suspiciune rezonabilă' în raport cu cea referitoare la indiciile temeinice, Donţu a replicat: "Pentru că, în dreptul românesc, arestarea preventivă este o măsură excepţională, nu este regula şi atâta vreme cât judecătorul apreciază aceste indicii temeinice, cred că lucrurile sunt în regulă".

"Judecătorul este singurul care va aprecia probatoriul unui dosar. Noi ajutăm judecătorii să aibă instrumente mult mai clare şi cu experienţă de zeci de ani", a mai spus Donţu.

Senatorii jurişti au aprobat, totodată, un alt amendament formulat de către senatorul Şerban Nicolae potrivit căruia se modifică litera b) a articolului 39, alin.1 în sensul că, atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, "la care se poate adăuga un spor de până la o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, fără ca acest spor să depăşească jumătate din pedeapsa stabilită ca fiind cea mai grea".

Totodată, senatorii jurişti au respins amendamentul avansat de către senatorul Pataki Csaba privind introducerea unui nou articol în lege, respectiv 240 prim, intitulat "măsuri referitoare la prezenţa în spaţiul public a persoanelor reţinute ori arestate".

"Pe perioada deplasării în spaţiul public a inculpatului faţă de care s-a dispus una dintre măsurile preventive (...) ori a suspectului faţă de care s-a dispus măsura reţinerii se interzice folosirea cătuşelor, cu excepţia cazurilor în care aceştia sunt cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, s-au opus măsurii dispuse, s-au sustras urmăririi penale ori au încercat să evadeze" (alin.1), se arată în amendamentul senatorului UDMR.

Acest din urmă amendament a fost respins de către senatorii jurişti fiind motivat faptul că, săptămâna trecută, Comisia juridică a dat un raport favorabil propunerii legislative a senatorului Şerban Nicolae care modifică în Codul de procedură penală articolele referitoare la încătuşare şi arest la domiciliu.