Minorii rămaşi singuri acasă pot primi bani, lunar, de la statul în care lucrează părinţii lor. Condiţia: aceştia din urmă să lucreze legal.

Copiii din generaţia „Singur acasă” pot beneficia de alocaţii lunare la fel de mari ca ale minorilor din statele europene în care lucrează, cu acte, părinţii români. Anunţul a fost făcut, ieri, odată cu lansarea proiectului „Combaterea efectelor negative ale migraţiei în rândul copiilor şi al bătrânilor rămaşi acasă”.

Concret, părinţii care câştigă bani legal în Spania, Italia, Germania sau în altă ţară europeană trebuie să meargă la autorităţile locale din oraşul care „i-a adoptat” şi să ceară un formular-tip pentru obţinerea banilor. Actul va fi completat cu informaţii despre copii, apoi va fi trimis în România, la Agenţia Naţională de Plăţi şi Prestaţii Sociale din judeţul de care aparţin. Autoritatea va face o anchetă şi va trimite documentul înapoi în ţara europeană (în care lucrează părintele), care va plăti diferenţa de alocaţie. Alocaţie de 14 ori mai mare „În Germania, alocaţia este 150 de euro, la noi - 10 euro. Dacă părinţii apelează la serviciile sociale, copilul poate primi diferenţa de 140 de euro”, a precizat Cătălin Luca, directorul Asociaţiei Alternative Sociale.

Una dintre componentele proiectului lansat ieri, sprijinit de Alternative Sociale şi Unidea-Fundaţia UniCredit, este informarea euronavetiştilor, prin campanii radio şi TV, cu privire la beneficiile pe care le au. „Părinţii trebuie să se înregistreze pentru a primi alocaţia. De multe ori, ei pleacă şi îşi lasă copiii fără sprijin. Nu ştiu de această posibilitate. Multora le e teamă că, dacă apelează la serviciile sociale, acestea le iau copilul”, a spus Ileana Savu, secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

În cadrul „Migrations-România: Combaterea efectelor negative ale migraţiei...”, proiect care beneficiază de fonduri de 480.000 de euro şi va începe la 1 iunie, vor fi ajutaţi 600 de copii şi 500 de bătrâni din judeţul Iaşi, ale căror rude apropiate muncească în străinătate. Aceştia sunt norocoşii care vor primi asistenţă psihologică, socială şi juridică, dar şi sprijin material (hrană, rechizite, haine şi medicamente). Ajutor de criză pentru rude

Rămân însă la rând 349.400 de copii (dacă scădem 600 din 350.000, cifra neoficială a minorilor singuri acasă), pe care nu are cine să-i ajute.

„Lucrăm la o lege prin care rudele celor plecaţi la muncă vor primi bani, ca asistenţi maternali, pentru a avea grijă de copiii românilor de peste hotare. Pentru că, mai ales acum, când e criză, puţini sunt cei care îşi mai iau astfel de angajamente gratis”, a declarat Savu. Aceasta a precizat că Autoritatea nu poate ajuta decât la nivel legislativ, şi nu atât de concret cum o fac asociaţiile şi fundaţiile.

STATISTICĂ

350.000 de minori cu părinţi plecaţi în străinătate

Potrivit unui studiu realizat de UNICEF şi Asociaţia Alternative Sociale, încă de acum doi ani, în România, în regiunea Moldovei, peste 100.000 de minori aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la lucru în străinătate.

• O estimare sociologică a asociaţiei arată că, la nivel naţional, există mai mult de 350.000 de astfel de copii. O foarte mică parte dintre aceştia vor beneficia, între 2009 şi 2011, de proiectul „Combaterea efectelor negative ale migraţiei...”. Acesta va cuprinde un spot radio difuzat la nivel naţional şi internaţional.
• De asemenea, 2.000 de postere şi 10.000 de pliante vor fi distribuite în timpul campaniei, iar 3.000 de ghiduri practice destinate părinţilor, 500 de ghiduri practice, 300 de postere şi 1.000 de pliante le vor fi distribuite românilor stabiliţi în Italia.
• Cercetarea „Efectele migraţiei: copiii rămaşi acasă”, lansată în octombrie 2007 de Fundaţia Soros România, indica faptul că 170.000 de elevi din clasele V-VIII aveau cel puţin un părinte plecat să facă un ban cinstit, peste hotare. Dintre aceştia, aproximativ 35.000 au ambii părinţi plecaţi, 55.000 au doar mama, iar 80.000 au doar tatăl.
• Regiunile cele mai afectate de acest fenomen sunt vestul ţării (Banat, Crişana şi Maramureş), unde procentul elevilor de gimnaziu care au părinţi în străinătate este de 27% din numărul total de elevi, şi Moldova, unde procentul atinge 25%.