Schimbarea climatică există, iar efectele ei nu trebuie neglijate nici de politicieni, dar nici de oamenii simpli. Aceasta este concluzia la care au ajuns, astăzi, participanţii la o conferinţă organizată de World Wide Fund for Nature, desfăşurată la sediul Ambasadei Marii Britanii în România.

"Statul român e responsabil pentru alocarea de bani pentru cercetare", a spus Roxana Bojariu, conducător al Grupului de Cercetări Climatice din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie. Ea a subliniat necesitatea de a avea "cercetarea noastră naţională" deoarece nu ajung "studiile nici celui mai mare centru european pentru că datele, caracteristicile, le avem noi, noi le ştim".

"Politicianul trebuie să aibă un dialog cu expertul"

"E nevoie de prelucrarea regională a datelor care vin de la cercetători din lumea întreagă, iar pentru acest lucru e nevoie de bani. Politicianul trebuie să aibă un dialog cu expertul", a arătat Bojariu.

Legătura dintre mediul ştiinţific şi clasa politică este crucială deoarece "ceea ce spun eu se transformă în bani ai contribuabililor alocaţi pentru aşa ceva", a subliniat ea.

Dar nu trebuie să aşteptăm ca soluţiile să vină numai din partea statului: "Nu e numai o problemă la nivel guvernamental, ci şi un simplu cetăţean are o oportunitate mare să facă ceva", a declarat Robin Barnett, ambasadorul Marii Britanii în România. "E ceva foarte normal pentru fiecare cetăţean din ţara mea".

Însă, pentru a se ajunge acolo, trebuie să existe un transfer de cunoaştere dinspre oamenii de ştiinţă spre societate.

Unele dintre cele mai importante studii legate de schimbarea climatică au fost realizate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice, un organism ce funcţionează sub umbrela ONU şi care adună experţi de pe tot mapamondul: "Nu e vocea unui singur om sau grup, ci e o voce care adună oameni de ştiinţă din întreaga lume", a explicat cercetătoarea.

Studiile acestui grup au arătat că activitatea omului este responsabilă, în mare măsură, de încălzirea globală: "Cu 9 şanse din 10, această creştere a temperaturii e din cauza creşterii de dioxid de carbon (CO2) din atmosferă, din cauza activităţii umane", a spus Bojariu.

Schimbarea s-a produs o dată cu revoluţia industrială din secolul al XIX-lea. De atunci, omul a devenit un factor care modifică planeta, alături de factorii geologici care acţionau şi până la acea dată. În plus, resursele de hidrocarburi create de natură în sute de milioane de ani au fost consumate de om în 250 de ani.

CO2, cel mai mare inamic

Dioxidul de carbon este un gaz care se păstrează în atmosferă timp de sute de ani. Nociv este şi metanul (CH4), dar el rămâne în atmosferă o perioadă mai scurtă de timp, de ordinul zecilor de ani.

"CO2 e foarte greu de îndepărtat din atmosferă prin procese naturale deoarece el nu intră în reacţii chimice. Rămâne şi se acumulează", a arătat Bojariu.

Protocolul de la Kyoto, adoptat în 1997, avea ca obiectiv principal reducerea, până în 2012, a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 5% faţă de valoarea din 1990. În acest an, la Copenhaga, se doreşte să se ajungă la o înţelegere post-Kyoto, iar ecologiştii speră că procentul viitor va fi de 30% până în 2030, mai ales deoarece concetraţia de CO2 din 2005 a fost cea mai mare din ultimii 650.000 de ani. Consecinţele încălzirii globale:

• Diminuarea stratului de zăpadă sezonieră pe continente

• Primăvara vine mai devreme cu două săptămâni, iar toamna întârzie (tendinţă observată pentru România)

• Temperaturile considerate extreme în vechea climă se apropie de normalul actualei clime

• Creşte temperatura apei oceanelor până la adâncimi de 3.000 de metri

• Creşte frecvenţa fenomenelor extreme

• Creşte nivelului mării (cu 0,17 centimetri în secolul XX, ceea ce a dus la inundaţii)

• Valuri de căldură care vor trece frecvent de 35 de grade Celsius

• 2007 a fost cel mai călduros an din România, iar 1998 cel mai călduros la nivel european

• Din 1850, 11 din cei mai călduroşi 12 ani au fost între 1996 şi 2006

Dacă nu se iau niciun fel de măsuri, temperatura medie globală ar putea creşte cu 6 grade Celsius faţă de nivelul actual, în cursul acestui secol, a explicat Nicoleta Ciobănaş, Climate Change Policy Officer la WWF. În plus, costurile pentru reabilitarea zonelor vor fi mult mai mari o dată cu trecerea timpului.

CITIŢI ŞI:

Cercetarea românească are probleme "de marketing"