România bagă cărbuni în lipsă de gaz rusesc

România bagă cărbuni în lipsă de gaz rusesc

De fiecare dată când ruşii opresc robinetul gazelor sau reduc cantitatea de gaze naturale, autorităţile române văd salvarea în sectorul minier.

În ultimii ani, mineritul a trecut printr-un proces intens de restructurare, însă tot a rămas cu datorii uriaşe la bugetul de stat. Autorităţile ne-au asigurat, ieri, că cel puţin deocamdată aprovizionarea cu gaze a României nu este pusă în pericol de reducerea livrărilor de gaze ruseşti cu 75%.

„Stocurile de păcură şi cărbune ale CET-urilor ajung pentru 10-12 zile, după care se poate apela la Societatea Lignitului, Compania Huilei şi Petrom, care au, de asemenea, rezerve suficiente“, a spus, ieri, ministrul economiei, Adriean Videanu. De altfel, conform legii privind măsurile pentru siguranţa aprovizionării cu gaze, consumul va fi asigurat, obligatoriu, în această ordine, pentru consumatorii casnici, pentru instituţiile care asigură serviciile medicale, asistenţă socială, îngrijirea copiilor, persoanelor vârstnice sau cu diferite grade de handicap.

Capitala e sigură 10 zile

Electrocentrale Bucureşti (Elcen), care asigură aproape jumătate din energia termică la nivel naţional, a înlocuit deja cu păcură o treime din consumul său de gaze. „Pentru Bucureşti avem stocuri pentru 10 zile, iar la Constanţa pentru 7 zile, după care trebuie să cumpărăm noi cantităţi de păcură de la Petrom“, ne-a declarat Irina Duică, director comercial.

Achiziţionarea directă de păcură de la producători nu este posibilă în prezent fără organizarea unor licitaţii publice, ceea ce ar dura foarte mult, ne-a explicat directorul Dispeceratului Energetic Naţional, Octavian Lohan. „Pentru a se negocia direct un preţ între producătorul şi consumatorul de păcură, trebuie declarată starea de necesitate, condiţie care nu este îndeplinită în prezent, pentru că nu este cazul“, a precizat Lohan.

Cu toate acestea, planul de acţiuni pentru situaţii de urgenţă în aprovizionarea cu gaze, pregătit de autorităţi în toamnă, prevede că unul dintre cazurile care ar duce la declanşarea stării de necesitate este reducerea importurilor cu 20%, condiţie deja îndeplinită. Mai mult, autorităţile au început deja să ia unele măsuri incluse în acest plan: extracţiile din stocul minim obligatoriu, suplimentarea producţiei interne, transferul consumului din CET-uri pe păcură şi cărbune. Alte măsuri care ar trebui luate în caz de urgenţă sunt reducerea consumului la Doljchim Craiova, combinat închis deja din raţiuni economice, precum şi întreruperea furnizării către Azomureş şi Interagro, unde activitatea este redusă. Toate aceste măsuri ar aduce o cantitate suplimentară de 19,3 milioane metri cubi de gaze pe zi, suficientă pentru a asigura o treime din consumul naţional timp de două luni.

La rândul său, şeful Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, Eugen Davidoiu, ne-a precizat că, în prezent, producţia este sistată până pe 12 ianuarie, pentru că nu era prevăzută o cerere mare pentru această perioadă. „În prezent avem stocuri suficiente pentru a asigura funcţionarea tuturor clienţilor noştri la capacitate maximă timp de două săptămâni. Însă, dacă sistemul energetic o va impune, putem reîncepe producţia la orice oră“, a mai spus Davidoiu.

"Stocurile de păcură şi cărbune ale CET-urilor ajung pentru 10-12 zile, după care se poate apela la Societatea Naţională a Lignitului Oltenia, Compania Naţională a Huilei şi Petrom, care au, de asemenea, rezerve suficiente.", Adriean Videanu, ministrul economiei

VARIANTĂ DE OCOLIRE Conducta Nabucco bate pasul pe loc

După mai multe episoade istorice când Europa a fost afectată de faptul că depinde prea mult de resursele energetice ruseşti, precum disputele Moscova-Kiev, dar şi conflictul din Georgia, Uniunea Europeană a început să caute soluţii pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Printre acestea se numă ră utilizarea energiei verzi şi realizarea unor rute de transport care să ocolească Rusia. Cel mai important proiect în aces sens, Nabucco, care va lega Marea Caspică de Europa prin Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, nu are nicio şansă de a deveni funcţional mai devreme de 2013.

După ani buni în care proiectul a fost tergiversat, şi 2008 a contribuit cu o întârziere de cel puţin 6 luni. Dacă, în toamnă, era programat să înceapă procesul de openseason (rezervare a capacităţii), acesta va avea loc abia anul acesta.

„Cadrul legal al conductei, respectiv exceptarea de la directiva europeană privind gazele naturale, este aproape finalizat. Ne aşteptăm ca acordul interguvernamental să fie parafat în primul trimestru al anului 2009“, a declarat, pentru EVZ, Christian Dolezal, purtătorul de cuvânt al consorţiului Nabucco.

Avantajat de criză

Excepţia a fost deja acodată pentru secţiunea de pe teritoriul austriac, iar, pentru tronsonul care traversează România, Ungaria şi Bulgaria, procedura este încă în curs. La rândul său, Gabriel Sârbu, director în Autoritatea de Reglementare în Energie, ne-a aratat că instituţia pe care o reprezintă a emis decizia de exceptare a conductei de la directiva privind gazele naturale în iulie anul trecut. Procesul de rezervare a capacităţii (open-season) de transport pentru cei care vor utiliza conducta va începe de îndată ce cadrul legal este stabilit şi va dura cel mult şase luni, a adăugat Dolezal. După această etapă, va începe atragerea de investiţii, întrucât consorţiul asigură doar 30% din fonduri. „Ne aşteptăm ca lucrările să înceapă în 2010, iar prima livrare de gaze este estimată pentru 2013“, a mai precizat oficialul.

Întrebat în ce fel este Nabucco afectat de criza economică, Dolezal a subliniat că aceste turbulenţ e nu afectează în niciun fel finanţarea proiectului. „Aceasta a fost principala concluzie a managementului Nabucco la recentele discuţii din Washington şi Tokyo. Din contră, băncile se feresc de împrumuturi pe termen scurt şi se orientează spre proiecte de infrastructură, pe termen lung, precum Nabucco“, a subliniat Dolezal.

PRECEDENT Ne-am învăţat lecţia în urmă cu trei ani

Rolul cărbunelui în sistemul energetic naţional românesc a ajuns la loc de mare cinste din iarna 2005-2006, când a avut loc un conflict similar între Rusia şi Ucraina, care, coroborat cu temperaturile foarte scăzute, au determinat autorităţile să reducă livrările pentru consumatorii care aveau posibilitatea de a utiliza alţi combustibili. La acea dată, importurile erau reduse, iar autorităţile dădeau asigurări că România nu este afectată de disputa dintre vecinii de la est. Oficialii s-au bazat, de asemenea, pe gazele depozitate, care nu au putut face faţă consumului mare. Astfel că a fost nevoie să se apeleze la combustibili alternativi, precum păcura şi cărbunele. „Trebuie să reconsiderăm rolul cărbunelui în viitor“, spunea premierul de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu. Potrivit strategiei energetice, rezervele naţionale de cărbune ajung pentru următorii 200 de ani, în timp ce zăcămintele de gaze se vor epuiza în 14 ani.

DIN ŢARĂ

CET-urile trec de pe gaz pe păcură sau la soluţii alternative TIMIŞ. Conducerea Societăţii Colterm, care asigură încălzirea centralizată în Timişoara, a anunţat, ieri-dimineaţă, că Dispeceratul Naţional în domeniul distribuţiei gazelor naturale a comunicat autorităţilor locale că a fost redusă cota de gaze naturale alocate Timişoarei cu 32%, respectiv de la 22.000 la 15.000 de metri cubi pe oră. De dimineaţă, temperatura apei calde livrată timişorenilor, dar şi cea a apei menajere din calorifere, a scăzut cu câteva grade. De ieri, la CET Sud, arderea de gaze naturale a fost redusă cu 40% şi a fost suplimentat consumul de cărbune pentru a compensa lipsa combustibilului primar. La CET Centru a fost redus, de asemenea, consumul de gaz natural cu 25%, completarea necesarului făcându-se cu păcură. GALAŢI. CET Galaţi a început de ieri să producă energie termică pe bază de păcură, pentru a continua să producă în condiţii normale agent termic, întrucât de ieri-dimineaţă primeşte cu 40% mai puţine gaze naturale. „Timp de 10-15 zile, producţia nu va fi afectată. Această criză ne afectează doar pe noi, nu şi populaţia“, a explicat ieri Tudor Petre, directorul unităţii. Şi ArcelorMittal Galaţi a primit, în ultimele ore ale dimineţii de ieri, o cantitate mai mică de gaze naturale. „Am luat toate măsurile tehnice necesare pentru ca echipamentele şi operaţiunile noastre să nu fie afectate“, a spus Dorian Dumitrescu, purtă- torul de cuvânt al combinatului.

BRAŞOV. Presiunea gazelor în mai multe zone ale oraşului Bra- şov a scăzut începând de luni, în aceeaşi zi în care CET-ul local, care asigură agent termic pentru 33.000 de locuinţe, anunţa că nu mai are cărbune decât pentru două zile. Directorul CET Braşov, Florin Cuţitei, a precizat luni că societatea are conturile blocate tocmai de Societatea Naţională a Lignitului Târgu-Jiu, pentru datorii istorice de 6,7 milioane de lei.

CONSTANŢA. De ieri-dimineaţă, CET Constanţa furnizează căldură prin RADET la aceiaşi parametri, dar funcţionează pe sistem mixt, păcură şi gaz. Furnizarea gazului s-a redus la jumătate către CET, dar populaţia nu va avea de suferit, cel puţin până luni. DOLJ. Alimentarea era ieri în parametri şi în Craiova. Combinatul Doljchim şi-a încetat activitatea luni, economisind astfel 1,2 milioane metri cubi de gaz pe zi. MUREŞ. Surse neoficiale din cadrul Combinatului Azomureş spun că data de 12 ianuarie nu mai este una sigură pentru rechemarea angajaţilor din şomaj tehnic şi reluarea producţiei. (Mara Popescu)

Ne puteți urmări și pe Google News