Comisia pentru muncă din Camera Deputaților a întocmit, ieri, un raport favorabil pentru actul normativ care propune prelungirea cu doi ani a vieții active în cazul femeilor: de la 63 de ani, cât este acum, la 65 de ani.
Practic, noua propunere de act normativ prevede egalizarea vârstei de ieșire din activitate la 65 de ani, indiferent de gen. Actuala lege a pensiilor stipulează că vârstele de pensionare sunt de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, ținte care ar trebui atinse în 2015, respectiv, în 2030, la un stagiu de cotizare maxim de 35 de ani. În acest moment, vârsta standard de pensionare este de 64,9 ani pentru bărbați, în condițiile în care stagiul maxim de cotizare este de 34,6 ani, și de 59,1 ani pentru femei la un stagiu maxim de cotizare de 29,8 ani.
În dezbaterea din Comisie, deputatul Cristina Pocora (PNL) a propus un amendament prin care femeile care doreau, puteau să ceară prelungirea activității de la 63 de ani la 65 de ani, însă amendamentul a fost respins. Argumentul lui Pocora a fost acela că femeile din România muncesc mai multe norme dat fiind că au grijă și de casă și de copii. „Soluţia bugetară nu este la pensionari, la vârsta de pensionare. Soluţia pentru dvs. de a face rost de bani la buget este să mutaţi accentul de pe pensionari pe politici active de creare de locuri de muncă pentru generaţia tânără”, a afirmat Pocora.
Potrivit acesteia, la nivel european există o recomandare în acest sens, nu o directivă, ca urmare nu este obligatorie.
Creștere treptată
Proiectul de lege avizat ieri stipulează că egalizarea vârstei de pensionare se va face prin creșterea treptată a vârstei standard după algoritmul deja existent în actuala lege a pensiilor. Astfel, prima generație de femei care se va pensiona la 65 de ani va fi cea născută în 1971 și care va ieși din activitate în 2035.
Modificarea vârstei de pensionare a femeilor a fost în discuție la Senat încă din decembrie 2013, după ce Guvernul a aprobat un proiect de lege de egalizare a vârstei de pensionare la 65 de ani. Fiind vorba despre un proiect de lege aprobarea de către Guvern nu a fost suficientă, astfel că acesta a fost înregistrat la Parlament pentru a-și urma traseul legislativ. Cum propunerea a trecut de Senat, plenul Camerei Deputaților este for decizional în acest caz.
Recomandările noastre
