Deşi autorităţile nu prevăd efecte negative ale reducerii indemnizaţiei, părinţii vor să dea statul în judecată şi să renunţe la plata birurilor.

Din nevoia de bani, dar şi pentru a-i determina pe părinţi să se întoarcă mai repede la locul de muncă, executivul a decis săptămâna trecută să acorde actuala indemnizaţie de creştere a copilului, de maximum 3.400 de lei pe lună, doar pentru un an, în timp ce persoanele care vor să stea totuşi doi ani acasă vor primi de la stat maximum 1.200 de lei lunar.

Asta, după ce măsura din vară, de tăiere cu 15% a indemnizaţiei, a redus deja bugetele pentru aproape 200.000 de familii.

Deşi reprezentanţii Ministerului Muncii susţin că diminuarea "nu va afecta negativ dorinţa cuplurilor de a avea copii", executivul riscă să fie pus în situaţia de a face faţă unor reacţii "drastice" din partea părinţilor: "procese colective" şi "grevă fiscală".

Acasă, dar cu mai puţini bani

Astfel, potrivit unui răspuns oficial al Ministerului Muncii, reducerea cu 15% din iulie a sumelor acordate părinţilor, "fiind o măsură tranzitorie, nu va afecta negativ dorinţa cuplurilor de a avea copii".

Oficialii se bazează în acest sens pe statistici care indică o creştere a numărului beneficiarilor de indemnizaţii mai mari şi o scădere a celor care au primit stimulentul pentru că s-au întors la muncă, în intervalul ianuarie 2010-octombrie 2010. Din punct de vedere al economiilor, Ministerul Muncii susţine că ar fi vorba despre 400 de milioane de lei, în acest an.

Însă, Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei "Mame pentru Mame", susţine că, per total, statul va pierde mai mult decât ar putea economisi prin aceste măsuri. "Vor avea nişte pierderi bugetare enorme, pentru că femeile afectate, cu venituri mari, care sunt informate şi inteligente şi care făceau parte din categoria contribuabililor generoşi, nu vor mai da bani la bugetul statului", spune ea.

"Dacă făceau un studiu de impact, ar fi văzut în cine dau cu reducerea indemnizaţiei. Când dai în prostime e uşor, pentru că nu ştie să reacţioneze, însă cei cu studii superioare vor reacţiona în concordanţă cu măsurile usturătoare", explică Măiţă.

Efect rapid: procese colective

Concret, reprezentanta mamelor susţine că părinţii sunt decişi să dea în judecată statul pentru a-şi recupera banii şi că nici nu vor mai munci "cu banii la vedere", pentru a nu mai plăti taxe.

"Guvernanţii vor fi loviţi de procese colective. Suntem în discuţii cu două case de avocatură, care ne vor reprezenta în instanţă. Deja avem semnături de la aproape 150 de mame din asociaţia noastră. Cred însă că vor fi mult mai multe în toată ţara, aşa că efectele acestei decizii a guvernului se vor vedea foarte repede. Vrem ca mamele care vor trebui să opteze, după 1 ianuarie 2011, pentru una dintre cele două variante să aibă pregătită o acţiune în instanţă, să poată riposta", susţine Ana Măiţă.

În plus, spune preşedinta asociaţiei, multe dintre mamele a fectate de modificarea din 2011, "majoritatea din mediul privat", "au anunţat că vor iniţia o grevă fiscală pentru a penaliza guvernul".

Astfel, ele au vorbit deja cu angajatorii lor şi, atunci când se vor întoarce la muncă, după ce vor sta un an cu copilul acasă pentru a beneficia de o indemnizaţie mai mare, nu vor mai plăti nicio taxă către statul român, pentru că nu vor mai lucra cu contract de muncă, susţine Măiţă.

"Împreună cu angajatorii, îşi vor plăti asigurări private de sănătate şi de pensie, ca să nu mai aibă nevoie de serviciile statului. Nu beneficiază de nimic, aşa că nu vor să mai cotizeze la buget. În plus, îşi vor face şi un cont bancar sau la CEC, unde vor economisi pentru copii, în aşa fel încât să aibă bani să stea liniştite doi ani acasă cu ei", adaugă ea. Părere susţinută, de altfel, de mulţi dintre cei afectaţi.

Spre exemplu, Oana, o viitoare mamă de 26 de ani, care spune că plăteşte lunar statului 2.000 de lei sub formă de contribuţii, e decisă să nu mai "subvenţioneze" bugetul de stat după ce se va întoarce la muncă.

"Muncesc cu carte de muncă de la 19 ani. Pentru ce am contribuit eu atâţia ani, ca să nu pot sta acum doi ani acasă cu copilul pe o sumă lunară decentă? O să stabilesc cu angajatorul să-mi treacă minimul pe economie pe cartea de muncă sau poate nici nu-mi mai fac contract de muncă şi aşa rămân şi cu mai mulţi bani în mână, de vreme ce statul nu mă protejează în niciun fel pentru cât am contribuit eu", spune, hotărâtă, tânăra însărcinată, care a participat şi la protestul organizat săptămâna trecută în faţa guvernului.

"N-am muncit o zi la negru"

De aceeaşi părere e şi Raluca, 34 de ani, care va naşte la sfârşitul lunii ianuarie şi se va număra printre primele mame afectate de decizia executivului. "Am muncit mulţi ani, câte 8, 10, 12 ore, ca să am un salariu acceptabil. Plăteam aproape jumătate de salariu pe impozite şi contribuţii. Aşa că nu voi mai plăti nimic statului, nu am de ce, nu-mi oferă nici măcar posibilitatea de a alege să-mi cresc copilul în perioada următoare", se plânge viitoarea mamă.

"Când dai în prostime e uşor, pentru că nu ştie să reacţioneze, însă cei cu studii superioare vor reacţiona în concordanţă cu măsurile usturătoare." ANA MĂIŢĂ, preşedinte Asociaţia "Mame pentru Mame"

ALEGERE DIFICILĂ

Lege pentru viitorii părinţi

Românii care vor deveni părinţi după 1 ianuarie 2011 vor avea de ales între două variante, opţiunile urmând să le fie transmise autorităţilor după concediul postnatal, la cel puţin 42 de zile de la naşterea copilului.

Astfel, dacă părintele vrea să stea acasă cu cel mic un an, va primi o indemnizaţie lunară de 75% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni înaintea naşterii, între 600 de lei şi 3.400 de lei. Apoi, mai poate rămâne un an acasă, dar fără plată.

Dacă revine la muncă mai repede de un an, va beneficia de un stimulent lunar de 500 de lei până când cel mic împlineşte doi ani. Însă, dacă părintele alege să stea acasă cu copilul doi ani, va primi o indemnizaţie lunară de 75% din media veniturilor, minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei. În plus, nu va primi nici "prima" de la stat dacă revine mai devreme la serviciu.