Guvernul şi-a asumat astăzi răspunderea în faţa parlamentului pentru pachetul celor două legi privind salarizarea bugetarilor.

10 minute, atât a durat prima şedinţă în care premierul Emil Boc a prezentat parlamentului legea salarizării pe 2011. Opoziţia poate depune moţiune de cenzură în următoarele trei zile, aceasta urmând să fie dezbătută săptămâna viitoare, după un calendar deja adoptat de parlamentari. Ulterior, primul-ministru a prezentat legea-cadru a salarizării care ar urma să între în vigoare în etape, până în 2015. Cele mai importante declaraţii ale lui Emil Boc:

• Dacă anul 2010 a fost anul constrângerilor bugetare, anul 2011 va fi anul creşterii economice sănătoase, al dezvolării, acel an care ne va permite să consolidăm aceste reforme dureroase, dar corecte cu România.
• Pentru 2011 pe componenta salarizării personalului bugetar se realizează o majorare cu 15% a salariilor în raport cu cele obţinute în luna octombrie. Se recuperează 15% sin salariul diminuat în 2010. Acest lucru a fost posibil datorită procesului de disponibilizare.
• Începând cu 1 ianuarie 2011 cuantumul sporurilor şi al indemniaţiilor se majorează cu 15% în măsura în care personalul îşi realizează activitatea în aceleaşi condiţii.
• Introducerea în salariul de bază a sporurilor care au fost acordate în 2010 ca sume compensatorii.
• Pentru personalul militar, poliţişti se majorează valoarea soldei lunare astfel încât majorarea cotei de contribuţie socială să nu conducă la diminuarea venitului net realizat lunar. Pensionarii din domeniul militar plătesc contribuţii la asigurări sociale. Cu acea contribuţie se majorează şi solda sau salariul pentru ca venitul net să nu fie diminuat.
• Munca suplimentară efectuată peste program pentru funcţiile de execuţie se va compensa cu timp liber corespunzător.
• În 2011 nu se prevăd sume pentru tichete cadou sau tichete de vacanţă.
• 39 de miliarde de lei bani alocaţi pentru plata personalului bugetar.
• Chiar şi aşa, în 2011 România va avea un deficit bugetar de 4,4%. Încet dar sigur ţara se îndreaptă spre un model de creştere bazat pe investiţii, bazat pe noi locuri de muncă şi mai puţin pe consum.
• Prin legea-cadru  a salarizării se propune o nouă ierarhie a salariilor de bază cu un raport de 1 la 15 între salariul minim şi cel maxim în sistemul bugetar.
• Au fost stabilite 110 clase bugetare.
• Legea va reglementa şi aspectul sporturilor acordate sub forma sumelor compensatorii în 2010. Se va realiza prin majorarea salariilor de bază cu câteva clase de salarizare.
• Suma sporurilor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor nu poate depăşi 30% pentru fiecare ordonator de credite.
• Acelaşi lucru în cazul salariilor individuale. Guvernul poate aproba depăşirea limitei pentru anumite categorii de personal cu respectarea limitei de 30% pe ordonator de credite.
• Prin contractele de muncă nu pot fi negocioate salarii care excedează prevederilor legii cadru.
• Pentru instituţiile finanţate parţial de stat - salariile vor fi cele din contractele colective de muncă.
• De ce avem două legi ale salarizării? Legea-cadru stabileşte ierearhia profesiilor şi coeficienţii de salarizare în limita 1-15. Fiecărei clase îi corespunde un anumit nivel salarial. Dacă s-ar aplica integral din 2011 am avea nevoie de 54 de miliarde de lei. Din nefericire aceste resurse nu există astăzi. România poate să ofere astăzi 39 de miliare. În concluzie, avem nevoie de o lege pentru 2011 care spune că se pot oferi doar 39 de miliarde de lei. Dacă ar fi să se aplice în integralitate legea cadru, ar însemna o creştere cu 44,6% a fondului de salarii existent. Noi oferim astăzi 15%. Atât îşi poate permite România astăzi.
• Anul 2011 ne va aduce o creştere economică de cel puţin 1,5%-2%. Pentru 2012 vom putea vorbi de o nouă creştere salarială. Dar azi nu putem vinde iluzii.
• Aceste sacrificii din ultimii doi ani vor avea efecte în anii următori. România nu va intra în pericole financiare ca alte şţări din UE. Acum ne dăm o poliţă de asigurare că în viitor nu vom avea probleme.

Guvernul a decis ieri să-şi însuşească şase amendamente depuse de parlamentari, dintre care patru ale PDL şi două comune PDL-PNL.  Opoziţia a anunţat că va depune moţiune de cenzură, după ce guvernul îşi va asuma răspunderea în parlament pe cele două legi privind salarizarea. Guvernul a adoptat, de 24 noiembrie, legea cadru a salarizării unitare şi actul normativ privind salarizarea pe anul viitor. Aceasta din urmă prevede că bugetarii vor primi anul viitor 15% la veniturile reduse, iar salariul minim va fi de 670 de lei. Legea salarizării, alături de cele privind pensiile şi bugetul pe anul viitor, a unul dintre subiectele discutate ieri de preşedintele Traian Băsescu cu partidele parlamentare, în contextul în care adoptarea celor trei acte normative sunt condiţii asumate în faţa FMI . Şeful statului a atras atenţia că neîncadrarea în termenii conveniţi cu Fondul Monetar Internaţional poate arunca România într-un "derapaj". La consultările de la Cotroceni a participat şi PSD. PNL şi PC au boicotat discuţiile. Majorarea de 15% amplifică diferenţele salariale Executivul riscă să rateze "ţinta 2015", propusă pentru aplicarea efectivă a coeficienţilor ideali de salarizare a bugetarilor, aşa cum au fost stabiliţi în Legea-cadru de salarizare unitară. Aceasta pre vede ca raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu încasat la stat să fie de 1 la 15.

Aşa avertizează sindicatele, care susţin că de vină este decizia executivului de a majora toate salariile bugetarilor (cele reduse cu 25%), cu acelaşi procent de 15%, indiferent de valoarea lor. În prezent, în medie, raportul dintre cel mai mic şi cel mai consistent salariu al unui angajat la stat este de 1 la 30. Asta, în condiţiile în care Legea-cadru de salarizare prevede ca acest raport să se înjumătăţească.

Salarii calculate "politic"

"Această aşa-zisă majorare este o decizie politică, luată la nivelul coaliţiei şi guvernului, nu una a specialiştilor", consideră preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin. Acesta, ca şi alţi lideri sindicali, s-a declarat nemulţumit de modul în care s-a stabilit forma finală a Legii-cadru de salarizare, ca şi aceea a Legii privind lefuririle bugetarilor în 2011.

"Din păcate, majorarea unitară cu 15% măreşte ecartul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat şi prelungeşte astfel perioada de timp până când va fi pusă în aplicare Legeacadru de salarizare unitară a bugetarilor. Cei care au salarii foarte mari vor a vea salarii şi mai mari, beneficiind de o creştere substanţială, în timp ce angajaţii cu salarii mici vor primi o creştere mult mai mică", explică liderul sindical efectele majorării.

Pe de altă parte, ministrul muncii, Ioan Botiş, a arătat, încă de la apariţia primelor variante de majorare, că executivul a renunţat la creşterea diferenţiată în funcţie de salarii - prin care urmau să primească mai mulţi bani cei cu venituri mici, pe motiv că "cei de la Justiţie au transmis că ar fi discriminatoriu".

În plus, liderii sindicali sunt nemulţumiţi şi de faptul că, în realitate, majorarea cu 15% nu le va aduce practic bani în plus angajaţilor, pentru că au fost excluse alte beneficii. "Dacă ţinem cont de faptul că, în 2011, se elimină premiul anual şi prima de vacanţă, la care se mai adaugă şi creşterea ratei inflaţiei, ne dăm seama că, de fapt, nu e niciun fel de creştere a salariilor bugetarilor", a conchis Liviu Apostoiu, vicepreşedinte al Cartel Alfa.

"Angajaţii cu salarii mici vor avea parte de o creştere foarte mică, în comparaţie cu aceia care au deja salarii consistente.", DUMITRU COSTIN, preşedinte BNS

ÎN CIFRE

Cum vor creşte lefurile bugetarilor