Românii aruncă povara discriminării în curtea preşedintelui Băsescu

Un sondaj realizat de Totem Communication la comanda Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării arată că peste 50% din populaţie leagă discriminarea din spaţiul public de faptele oamenilor politici.

84% dintre români nu ar fi dispuşi să bea din acelaşi pahar cu un homosexual sau un bolnav de SIDA, iar 72% din acelaşi recipient din care a băut un etnic rom, arată datele unui sondaj realizat de Totem Communication la comanda Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Un român din patru consideră că minorităţile naţionale sunt o problemă pentru ţară, dar "vina" pentru această realitate o poartă oamenii politici - preşedintele Traian Băsescu şi liderii partidelor - arată datele sondajului CNCD. Astfel, 58% dintre respondenţi susţin că eventualele cazuri de discriminare de care au auzit în ultimul an sunt imputabile şefului statului, iar 52% indică "şefii de partide". Mai mult, 56% dintre români consideră că fenomenul discriminării va lua amploare din cauza exemplului dat de persoanele publice.

Totuşi, sondajul arată că 74% dintre respondenţi consideră că problemele actuale ale ţării sunt legate de mentalitatea cetăţenilor în mare sau foarte mare măsură. În ciuda acestui lucru, 58% au o părere bună sau foarte bună despre români: 58% dintre respondenţi îi definesc ca fiind harnici, 34% toleranţi, iar 26% paşnici şi generoşi.

Examen cu Băsescu la Cotroceni. Imaginile de care a râs toată Europa. Video

Elon Musk dă 1 milion de dolari pe zi până la alegeri. Loterie pentru semnarea unei petiții anti-woke

Pentru a cuantifica sursele şi calitatea informaţiilor accesate de public, sondajul CNCD mai arătă că 88% dintre români se uită zilnic la televizor, în vreme ce doar 6% citesc cu regularitate cărţi. Peste 80% dintre respondenţi au declarat că nu merg niciodată la film, teatru, operă sau filarmonică.

Un român din trei consideră că disponibilitatea oamenilor de a oferi ajutor celor din jurul lor, atitudinea oamenilor faţă de semeni, toleranţa persoanelor faţă de ceilalţi sau relaţia oamenilor cu familia şi prietenii s-au înrăutăţit în ultimul an.

Iată cele mai importante date ale sondajului:

• 62% dintre cei chestionaţi consideră că fenomenul discriminării este foarte des sau des întâlnit în România, în timp ce doar 5% spun că este foarte rar întâlnit
• aproape jumătate dintre respondenţi spun că fenomenul discriminării a rămas la fel după intregrarea în Uniunea Europeană, iar 31% cred că acesta a crescut în amploare
• peste 80% dintre cei întrebaţi identifică drept discriminare concedierea persoanelor pe motive de etnie, orientare sexuală sau boală, interzicerea accesului într-un loc public unui grup de persoane pe criterii etnice sau refuzul medicilor de trata persoane de etnie romă sau infectate cu HIV
• respondenţii consideră că cele mai discriminate persoane din România sunt cele de etnie romă (60%), persoanele infectate cu HIV (70%), homosexualii (61%) şi persoanele cu handicap (52%). Pe de altă parte, 48% afirmă că romanii sunt discriminaţi acolo unde sunt minoritari
• peste 70% dintre cei chestionaţi cred că persoanele bolnave de SIDA şi de etnie romă găsesc mai greu un loc de muncă
• homosexualii, romii şi cei infectaţi cu HIV sunt trataţi mai rău în societate şi la locul de muncă, potrivit răspunsurilor a peste 50% dintre respondenţi. Seropozitivii suferă cel mai mult la acest capitol, consideră românii
• 59% dintre români sunt de acord cu afirmaţia "bărbatul este capul familiei", iar 55% acceptă că "este datoria bărbaţilor să aducă bani în casă"
• 84% dintre cei întrebaţi spun că i-ar deranja mult sau foarte mult dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face avansuri, iar 75% ar fi deranjaţi să afle că un membru al familiei lor este homosexual. Mai mult 55% dintre respondenţi s-ar simţi puţin sau foarte puţin confortabil în preajma unei persoane homosexuale, iar 48% împărtăşesc aceleaşi sentimente când vine vorba de romi
• 56% nu ar lua masa cu un homosexual, 41% cu o persoană cu HIV, iar 38% cu una de etnie romă
• 84% nu ar fi dispuşi să bea din acelaşi pahar cu un homosexual sau un bolnav de SIDA, iar 72% din acelaşi pahar din care a băut un rom
• 76% dintre respondenţi ar îngriji o rudă care s-ar îmbolnăvi de SIDA, iar 38% ar păstra secretul asupra bolii
• 35% dintre cei întrebaţi ar ţine secret dacă ar afla că un membru al familiei este homosexual
• 25% au o părere proastă despre romii din România, iar 9% despre maghiarii din România. 58% dintre respondenţi au, în schimb, o părere bună sau foarte bună despre români
• caracterizându-i pe români, 58% dintre respondenţi îi definesc ca fiind harnici, 34% toleranţi, 26% paşnici şi generoşi. În contrapartidă, 32% îi descriu drept dezbinaţi, 18% leneşi şi 16% laşi
• 59% îi caracterizează pe romi drept uniţi, iar 21% curajoşi şi îndrăzneţi. 45% consideră că atributele lor negative sunt lenea şi agresivitatea
• 35% consideră că maghiarii sunt uniţi, în vreme ce 24% spun despre membri celei mai numeroase minorităţi naţionale că sunt muncitori şi harnici. În schimb, 17% consideră că maghiarii sunt intoleranţi
• 23% dintre români susţin că n-au auzit despre Holocaust
• 66% identifică Holocaustul drept exterminarea evreilor de către germani, în timp ce 26% cred că înseamnă pedepsirea evreilor în lagărele naziste
• 48% cred că Holocaustul s-a petrecut şi în România, iar 79% cred că mai ales în Germania
• 75% identifică Holocaustul din România prin deportarea evreilor în locuri izolate sau alte ţări, 71% prin arestări în masă ale evreilor, iar 67% prin persecuţii şi limitări ale drepturilor evreilor. Pe de altă parte, 19% nu ştiu de existenţa pogromurilor
• 84% consideră că Germania este responsabilă pentru Holocaustul din România, iar 39% cred că Guvernul Antonescu. În schimb, 8% consideră că evreii sunt de vină pentru izbucnirea Holocaustului
• 14% dintre români considera că minorităţile reprezintă o ameninţare pentru ţara, iar 27% cred că acestea sunt o problemă