Publicarea telegramelor diplomaţiei americane ar putea afecta dosare importante de politică externă, dar şi relaţia SUA cu aliaţii lor sau soarta informatorilor din diverse ţări.

Şocul produs de publicarea depeşelor diplomatice americane pe site-ul WikiLeaks e un cuvânt prea sărac pentru a descrie efectele pe care le-ar putea avea acest demers extrem al transparenţei asupra politicii internaţionale. Prietenia dintre SUA şi aliaţii lor, relaţia dintre lumea arabă şi Iran, criza din peninsula coreeană, funcţionarea guvernului de la Berlin şi, de ce nu, soarta unui vicepreşedinte al KazMunaiGaz, toate ar putea fi afectate mai mult sau mai puţin. Omul din interior

Guvernul german a asigurat că relaţiile cu SUA nu vor avea de suferit după publicarea telegramelor ce revelau portrete deloc măgulitoare făcute de ambasadorul american cancelarului Angela "teflon" Merkel şi ministrului de externe Guido Westerwelle, omul "fără consistenţă" în domeniul său. E greu de crezut însă că încrederea Germaniei în diplomaţia SUA va rămâne nezdruncinată.

Telegramele trimise acasă de ambasadorul SUA la Berlin, Philip Murphy, arată că acesta avea o sursă "bine-plasată", care i-a relatat negocierile pentru formarea guvernului german, oferind documente cu poziţiile partidelor. Sursa e un membru al partidului liberal, partenerul creştin-democraţilor lui Merkel, al cărui nume nu este însă dezvăluit. Americanii păreau mai bine informaţi despre politica germană decât mulţi dintre politicieni germani. Dacă în locul ambasadorului american s-ar fi aflat reprezentanţi ai Rusiei sau ai Chinei, cazul ar fi atras atenţia contraspionajului german, scrie "Der Spiegel", revista care a publicat conţinutul telegramelor.

Oamenii lui Nazarbaiev

Depeşele arată de altfel că diplomaţii americani au surse bine plasate peste tot în lume, care se grăbesc să le ofere informaţiile de care au nevoie. O telegramă trimisă de la Astana relatează discuţia privată a ambasadorului SUA cu vicepreşedintele companiei KazMunaiGaz, Maksat Idenov. Au loc scene ieşite din filmele cu spioni: Idenov îi arată ambasadorului ecranul telefonului mobil unde sunt scrise numele oamenilor din cercul apropiat al liderului kazah, Nursultan Nazarbaiev (şeful administraţiei, şeful de cabinet, ministrul de externe şi ginerele şefului statului), după care telefoanele celor doi interlocutori sunt închise, iar Idenov se plânge că cei patru îi subminează relaţia cu preşedintele. Nu se ştie deocamdată dacă sinceritatea lui Idenov privind cercurile puterii de la Astana va avea vreo urmare, dar secretarul american de stat Hillary Clinton se află azi la Astana (la summitul OSCE) şi va folosi fără îndoială ocazia pentru a oferi câteva explicaţii.

"Răsfăţatul" Phenian

O altă dezvăluire, cea privind dorinţa unor lideri arabi ca SUA să atace Iranul pentru a-i opri programul nuclear, ar putea veni în avantajul Israelului. Telegramele arată că statele arabe sunt mai preocupate de Iran decât de conflictul palestiniano-israelian, un aspect care nu poate decât să ajute Israelul, spune Giora Eiland, fost consilier al premierului Ariel Sharon, citat de un post de radio israelian. Şi telegramele privind relaţia Beijing-Phenian oferă informaţii care ar putea schimba analizele despre criza actuală din peninsula coreeană. Documentele arată că viceministrul sud-coreean de externe ar fi fost informat de doi oficiali chinezi că Beijingul nu ar avea nimic împotriva reunificării peninsulei coreene, sub controlul Seulului. De asemenea, viceministrul chinez de externe a admis în faţa oficialilor SUA că, prin efectuarea testelor balistice din 2009, Phenianul s-a comportat "ca un copil răsfăţat". "Va fi foarte greu să păstrăm încrederea liderilor străini. Dacă ai o conversaţie cu un lider, şi aceasta ajunge într-un ziar, nu îţi place." GEORGE W. BUSH, fost preşedinte al SUA

AGENDĂ

Următoarea ţintă a WikiLeaks: Wall Street

WikiLeaks va publica la începutul lui 2011 documente compromiţătoare despre conducerea unei "mari bănci americane", a spus fondatorul site-ului, Julian Assange, într-un interviu publicat luni de revista "Forbes", fără să numească banca, notează AFP.

"Aceasta va da o percepţie adevărată şi reprezentativă despre modul în care se comportă băncile la nivelul conducerii lor, de o manieră care va provoca anchete şi reforme", a estimat Assange. Cine este însă omul considerat de unii drept simbolul jurnalismului de investigaţie, iar de alţii - un risc pentru securitatea mondială? Assange e un jurnalist australian, fost programator şi hacker, apărător al libertăţii de exprimare şi activist pentru transparenţă.

El a fondat site-ul WiKileaks în 2006, pe care a publicat, anul acesta, documente secrete privind operaţiunile SUA în Afganistan şi Irak. Una dintre marile lovituri de presă o reprezintă publicarea, pe acelaşi site, a unui document video care surprinde un elicopter al SUA care mitraliază şi omoară 12 oameni, printre care doi jurnalişti Reuters, în timpul unui atac în Bagdad în 2007.

În prezent, Assange trebuie să răspundă acuzaţiilor de viol. Justiţia suedeză a emis un ordin de arestare pe numele australianului, cu scopul de a-l interoga "pentru suspiciuni" în privinţa unui dosar în care este acuzat de "viol, agresiune sexuală şi constrângere".