EXCLUSIV EVZ. Economistul-şef al băncii centrale, Valentin Lazea, apreciază că salvarea economiei poate veni doar din stimularea consumului.

Majorarea salariilor pentru creşterea consumului e formula care ar putea aduce anul viitor creşterea economică prognozată la 1,5%, afirmă economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, într-un interviu acordat EVZ.

Lefurile bugetarilor vor fi majorate anul viitor după ce au fost reduse în vara acestui an cu 25%, iar autorităţile au afirmat că mărirea acestora cu 15% este o variantă de lucru. Dacă şi în sectorul privat salariile vor creşte măcar cu rata inflaţiei, prognozată la circa 8% pentru acest an, aceste majorări vor asigura un avans minim al consumului, apreciază Lazea.

EVZ: Afirmaţi că băncile vor relua creditarea după ce se reia creşterea economică. Mediul de afaceri crede că băncile ar trebui să reia creditarea pentru relansarea economiei. Intrăm într-un cerc vicios? Valentin Lazea: Constat, din ex perienţa altor ţări şi a altor bănci că, de regulă, sistemul ban car reia creditarea după ce se arată primele semne ale creşterii economice, nu înainte. Că ne-am dori, că ar fi bine, că ar fi de dorit, aceasta este partea a doua. Nu vor besc normativ, ci spun ceea ce se întâmplă în alte părţi. Nu cred că trebuie să ne punem foarte mari speranţe pe sistemul bancar. Când credeţi că ar putea fi reluată creditarea? Depinde. Creditarea pe partea de valută creşte în continuare nu numai în termeni nominali, ci şi în termeni reali, mai repede decât inflaţia.

Dar este şi o influenţă a deprecierii leului… Sunt mai multe. Creditarea în lei scade în termeni reali, dar sperăm ca de la anul, când va fi reluată şi creşterea economică să crească şi creditarea în lei, cu atât mai mult cu cât băncile au majoritatea resurselor atrase în lei. Depozitele, majoritatea în lei, vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să se transforme şi în credite în lei.

E vital să nu scadă consumul

Majorarea salariilor bugetarilor e o măsură capitală pentru avansul economiei? Ea contribuie la creşterea con sumului. Dacă consumul nu va mai scădea anul viitor, una dintre ca uzele pentru care nu va mai scădea este că anul viitor salariile bugetarilor vor creşte faţă de anul acesta. Nu ştiu cu cât anume, rămâne de văzut în legea bugetului, dar vor creşte. Însă, dacă şi sectorul privat va da anul viitor majorări măcar cât să acopere inflaţia, probabil că aceste creşteri vor asigura un minim de creştere a consumului.

Dacă nici salariile bugetarilor şi nici cele din sectorul privat nu ar creşte… Atunci şansele de a creşte consumul sunt foarte mici sau chiar zero...

Consumul face 80% din PIB

În absenţa creşterii consumului vom avea creştere economică? Consumul reprezintă cam 80% din PIB, din acest motiv este crucial în România. Nu e normal să reprezinte atât de mult, dar, până să-l aducem la niveluri de 60%-65% cât ar fi normal, noi cu asta trăim - cu un consum care e 80% din PIB. E vital ca el să nu scadă dacă vrem să avem creştere. Ceea ce nu înseamnă să cădem în extrema cealaltă: să începem să pompăm salarii numai şi numai de dragul de a creşte consumul.

Dacă nu ar creşte consumul am avea creştere economică în 2011? Probabil că nu.

Majorarea salariilor bugetarilor e extrem de importantă şi va încetini creşterea ritmului creditelor neperformante? Cu cât salariile vor creşte neperformanţele vor frâna, dar nu am o estimare ca să spun cât va însemna.

În câţi ani de la începerea creşterii economice credeţi că se va reface capacitatea populaţiei de a contracta credite la nivelurile anterioare crizei? La noi, îndatorarea populaţiei este deja aproape dublă faţă de alte ţări similare şi nu cred că această diferenţă va fi resorbită în 2-4 ani. Deci va dura un timp destul de lung până când populaţia va redeveni interesantă pentru creditare. Tocmai din cauza aceasta băncile trebuie să se reorienteze în aceşti ani spre creditarea sistemului productiv.

15% este procentul cu care ar putea creşte anul viitor salariile angajaţilor din sectorul bugetar, după tăierea din acest an cu 25%. Aceasta este doar o variantă de lucru, potrivit ministrului finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu