Săptămâna aceasta, delegaţia Fondului Monetar Internaţional va avea ultimele întâlniri cu autorităţile române, după care ne va da o notă.

Autorităţile române mai au la dispoziţie şapte zile pentru a convinge delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) că şi-au făcut temele şi că întârzierile cu care se îndeplinesc unele angajamente vor fi recuperate. Însă este un interval de timp prea mic, iar banii la buget sunt prea puţini ca să fie rezolvate probleme care trenează de ani buni. Una dintre acestea, pe care FMI s-a limitat doar la a o amâna şi a da derogări, este plata arieratelor guvernului către companiile private.

O altă provocare, aflată pe agenda discuţiilor din această săptămână, este restructurarea companiilor de stat. În vizor se află în special Ministerul Transporturilor, care are în subordine societăţile din sistemul feroviar, adevărate "găuri negre", şi care tot amână concedierile de la o lună la alta.

Săptămâna trecută, delegaţia Fondului, condusă de Jeffrey Franks, a discutat cu Ion Ariton, ministrul economiei, despre privatizarea companiilor din curtea ministerului pe care îl conduce. Cele mai mari probleme există la Compania Naţională a Huilei (CNH), cel mai mare datornic la stat, precum şi la Termoelectrica, societate pe care executivul trebuie fie să o restructureze, fie să o închidă.

Cerinţele guvernului, respinse

Guvernul României este tot mai strâmtorat, în condiţiile în care FMI nu vrea să accepte un deficit bugetar mai mare decât cel convenit de 4,4% din produsul intern brut (PIB), pentru anul viitor.

În ceea ce priveşte intenţia de majorare a salariului minim, Jeffrey Franks a declarat că Fondul trebuie să analizeze impactul măsurii asupra bugetului, după care va emite o opinie dacă o astfel de măsură este oportună sau nu.

Noul împrumut de la Fond nu trebuie să meargă în salarii

Totodată, se profilează tot mai clar un nou acord de împrumut de la Fond. Însă analiştii şi economiştii avertizează ca banii să nu fie folosiţi pentru acoperirea pensiilor şi salariilor.

Şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, este de părere că România nu-şi poate rezolva actualele probleme luând bani de la FMI pentru a plăti anumite salarii. "Economia României se va îmbunătăţi atunci când şi restul economiilor o vor face. În SUA putem face acest lucru pentru că noi tipărim bani, la voi nu se poate. Problema este că nu faceţi destule pentru a stimula economia. Împrumutatul banilor pentru a plăti salariile nu este o soluţie pentru rezolvarea problemelor", a declarat Mark Gitenstein, ieri, la o emisiune difuzată de Pro TV.

"Aveţi nevoie de autostradă pentru Ford"

Potrivit ambasadorului Statelor Unite, autorităţile române trebuie să facă tot posibilul pentru a accesa fondurile europene, în special pentru proiectele de infrastructură.

"Aţi împrumutat 20 de miliarde de euro de la UE şi FMI şi aveţi 20 de miliarde de euro fonduri europene care stau în conturi şi pe care trebuie să le accesaţi. Trebuie să rezolvaţi această problemă", a declarat diplomatul american. Potrivit lui, fondurile există, nu trebuie decât să ne gândim cum le vom accesa.

Mark Gitenstein a criticat starea proastă a infrastructurii din România. Mai mult, el a solicitat guvernului să construiască o autostradă până la fabrica Ford de la Craiova. "Dacă nu aveţi infrastructură, economia voastră nu se va dezvolta. Dacă nu rezolvaţi problemele cu infrastructura, dacă aţi construi reţeaua de cale ferată, aţi putea exporta maşinile Ford. Trebuie să construiţi o autostradă acolo. Ford construieşte 1.000 de maşini pe zi, nu le face ca să stea în parcare", a spus ambasadorul.

Printre cele mai mici datorii publice din UE

Ţara noastră are printre cele mai reduse datorii publice, ca procent în PIB, însă printre cele mai mari deficite bugetare, conform datelor revizuite pentru 2009, transmise de guverne către Eurostat.

Cel mai redus nivel al datoriei publice în PIB l-a avut, anul trecut, Estonia, cu numai 7,2%, urmată de Luxemburg cu 14,5% şi de Bulgaria cu 14,7%. România se află pe locul al patrulea, cu o datorie publică echivalentă cu 23,9% din PIB, urmată de Lituania cu o datorie de 29,5% din PIB, arată datele centralizate de Eurostat.

La polul opus, şase state din UE aveau o datorie publică de peste 70% din PIB. Cea mai mare datorie a raportat-o Italia (116% din PIB), urmată de Belgia (96,2% din PIB) şi de Ungaria (78,4% din PIB). O datorie de 78,1% din PIB a fost înregistrată, în 2009, în Franţa, de 76,1% în Portugalia şi de 73,4% în Germania.

Raportul publicat de Eurostat nu cuprinde datele Greciei. "Eurostat a finalizat transmiterea solicitărilor de in formaţii statistice privind bilanţurile fiscale şi iniţiază procesul de estimare a calităţii datelor din conturile publice, în colaborare cu Biroul de Statistică din Grecia şi cu Curtea de Conturi din Grecia", se arată într- un comunicat al biroului european de statistică.

Stăm prost la deficitul bugetar

În ceea ce priveşte deficitul bugetar pentru 2009, România se află aproape de coada clasamentului. Am avut al şaselea cel mai mare deficit bugetar din UE, de 8,6% din PIB. Cel mai adânc deficit a fost înregistrat de Irlanda (14,4% din PIB), urmată de Marea Britanie (11,4% din PIB) şi de Spania (11,1% din PIB). Letonia a avut un deficit de 10,2% din PIB, Portugalia de 9,3%, iar Lituania de 9,2% din PIB.

Cu cele mai mici deficite bugetare din 2009 se pot lăuda următoarele ţări: Luxemburg (0,7% din PIB), Suedia (0,9% din PIB) şi Estonia (1,7% din PIB).

Niciun stat membru nu a înregistrat excedent bugetar, anul trecut, precizează specialiştii Eurostat.

"Nu faceţi destule pentru a stimula economia. Împrumutatul banilor pentru a plăti salariile nu este o soluţie pentru rezolvarea problemelor." MARK GITENSTEIN, ambasadorul SUA în România

640 de lei este valoarea salariului minim pe care doreşte să o adopte Guvernul României pentru anul 2011