Rachetă românească Helen 2 a fost lansată cu succes la sfârşitul săptămânii trecute. După două încercări eşuate şi acest succes, urmează marea provocare: o rachetă românească pe Lună, probabil în 2013.

Racheta Helen 2 a fost lansată sâmbătă, 1 octombrie, din largul Mării Negre. Un balon cu heliu  a dus racheta la 14.000 de metri de sol, distanţă de la care un motor a condus Helen 2 la altitudinea de 40.000 de metri. Este cea mai mare înălţime la care a ajuns un obiect zburător românesc.

"Aveam nevoie de un succes", a spus preşedintele Asociaţiei Române pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA), Dumitru Popescu. "Era o presiune mare pe noi. Avusesem două încercări eşuate de a lansa racheta", a adăugat el. În noiembrie 2009 şi august 2010, lansarea rachetei Helen a eşuat, din cauza unor probleme la balonul solar. Misiunea îndeplinită sâmbătă reprezintă primul zbor efectuat de ARCA în cadrul competiţiei Google X Lunar Prize. Gigantul informatic Google a pus la bătaie un premiu de 30 de milioane de dolari pentru echipa care va reuşi să trimită pe suprafaţa Lunii un dispozitiv capabil să trimită pe Pământ imagini şi primul email din Spaţiu.

"La concurs participă 20 de echipe, cele mai multe din Statele Unite", spune Popescu. El adaugă că ARCA este prima echipă înscrisă în concurs care realizează un zbor.

Racheta eco, cu apă oxigenată

Racheta Helen 2 este prima rachetă din România care ajunge la o altitudine de 40.000 de metri. De asemenea, Helen 2 se diferenţiază prin faptul că este o rachetă ecologică, combustibilul folosit fiind apă oxigenată. Dumitru Popescu explică această noutate: "Apa oxigenată folosită are o concentraţie de 70%. Noi am reuşit să descompunem această apă oxigenată în numai 0,003 secunde. Motorul are un catalizator, astfel încât ceea ce ajunge în aer este doar abur cald. Nimic poluant".

Metoda de stabilizare gravitaţională Popescu-Diaconu este o altă realizare a echipei de la ARCA. După cum vedeţi în imaginea din dreapta, părţile rachetei (treptele şi sarcina utilă) sunt legate printr-o articulaţie elastică. Însă noutatea propusă de cei doi români, Dumitru Popescu şi Teodor Diaconu, este că metoda va ajuta racheta să se stabilizeze pe poziţie verticală.

Capsula nu a fost recuperată

Deşi lansarea de sâmbătă este considerată un succes, nu totul a mers perfect. De exemplu, după ce balonul a fost lansat, s-a constatat că el prezintă o mică fisură. "Ne gândeam să anulăm lansarea. Dar am făcut extrem de rapid câteva calcule şi am realizat că această fisură nu ameninţă înălţarea", spune Dumitru Popescu.

Dacă această problemă a fost rezolvată, nu la fel s-a întâmplat cu capsula rachetei. După atingerea altitudinii de 40.000 de metri aceasta a reintrat în atmosferă, dar paraşuta nu s-a deschis. Navele au încercat să recupereze această capsulă, dar nu au reuşit să o găsească.

"Cum recuperarea nu este unul dintre obiectivele competiţiei Google X Lunar Prize, nu am mai continuat cercetările. [...] Dar racheta a transmis datele de telemetrie prin radio şi satelit. Cred că nu a mai rămas mare lucru din ea, viteza la impactul cu apa trebuie să fi fost de aproximativ 600 de km/h", a spus Popescu.

A fost Helen, urmează Haas

ARCA va participa în concursul Google X Lunar Prize cu racheta Haas. Ea va avea misiunea de a duce pe suprafaţa lunii sonda European Lunar Explorer. Dacă Helen măsura aproximativ 4 metri, Haas este mult mai mare - 12 metri.

Prin zborul de sâmbătă au fost testate ascensiunea cu balonul, modul de transmitere a datelor şi motorul. Acestea vor fi folosite, cu mici modificări, şi la Haas. În schimb, Haas va fi lansată din aer (Helen a fost lansată de pe apă), de undeva din Atlantic, crede Popescu, care estimează că lansarea va avea loc în 2013.

Iniţial, regulamentul Google Lunar X Prize prevedea ca lansările să aibă loc până în 2012, dar Dumitru Popescu spune că acest termen va fi prelungit. Scopul competiţiei este de a demonstra că, prin iniţiative private cu costuri relativ reduse, se pot atinge obiective foarte ambiţioase. Până la lansarea Haas, ARCA va mai oferi "câteva surprize", a spus astăzi Dumitru Popescu. Pe lângă intenţia unui regizor de a realiza un film despre misiunile ARCA, Popescu a lăsat să se înţeleagă că echipa sa va încerca şi primul zbor românesc în spaţiul cosmic. Spaţiul cosmic este situat dincolo de ultimul strat al atmosferei, începând de la aproximativ 100 de kilometri de sol (după alte standarde, 80 de kilometri). Lansarea în imagini: Nava militară NSSL 281 Constanţa, însoţită de ambarcaţiunile rapide Fulgerul şi Bombard, au dus echipa ARCA şi echipamentul spre zona stabilită pentru lansare, la 20 de kilometri în largul portului militar Constanţa La bordul de comandă, pe vas, s-au calibrat toate dispozitivele. Ultimele pregătiri înainte de despachetarea balonului

Antenele de urmărire a rachetei. Acestea au primit imagini de la o cameră ataşată rachetei Balonul cu heliu este ancorat de navă şi umflat Balonul este umflat, racheta se poate observa pe apă (între nava mare şi barcă), iar capsula este în mâinile unuia dintre oamenii de pe ambarcaţiunea rapidă Fulgerul O parte din racheta Helen. Lipseşte doar motorul Balonul se află la înălţime. Viteza este foarte mare, iar echipajul reuşeşte să prevină spargerea balonului. Se observă o mică fisură, dar calculele arată că misiunea poate continua

Zona de siguranţă este cea încercuită cu roşu. În afara acesteia, "zboară avioane cu 300 de oameni la bord", după cum spune Dumitru Popescu. Centrul de control de la bordul navei şi centrele Administraţiei Române a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) se asigură că Helen va zbura în spaţiul stabilit, fără a pune în pericol traficul aerian Dumitru Popescu (în alb) şi personalul de pe nava militară se bucură atunci când văd dâra lăsată de rachetă pe cer. În 30 de secunde, motorul cu apă oxigenată a dus racheta de la 14.000 la 40.000 de metri. Călătoria cu balonul până la 14 km durase 40 de minute Echipele care au luat parte la lansare se întorc în portul Constanţa în noapte de sâmbătă spre duminică, la ora 01 FOTO: ARCA Vezi şi: Site-ul ARCA Plecarea românilor pe orbită, articol evz din 18 octombrie 2009