Pronostic belgian: în 20 de ani, România poate face reciclare la scară naţională

LECŢIA DE ECOLOGIE În Belgia, gunoiul a devenit o afacere în ultimii 20 de ani, iar lucrurile au ajuns atât de departe, încât din gunoi se produce energie pentru alimentarea gospodăriilor.

Vanheede, o afacere de familie în domeniul reciclării, deţine o groapă de gunoi ecologică, şi a început, din 1985, să investească în reciclare. Specializată pe deşeurile industriale, compania colectează în prezent peste 1.100 de tipuri diferite de deşeuri, pe care le sortează, reciclează sau tratează, în funcţie de compoziţie. „Filzofia noastră este să selectăm de la sursă”, explică Peter Degraeve, care este directorul de logistică. Compania există din 1968 şi acum se uită cu interes către ţările Europei de Sud-Est, unde colectarea selectivă şi reciclarea sunt provocări curente pentru administraţiile centrale şi locale. „Ne interesează România, unde avem deja o companie soră”, a mai spus acesta, pronosticând că ţara noastră are nevoie de 20 de ani să pună pe picioare un sistem funcţional de management al deşeurilor la nivel naţional. „Trebuie să schimbăm atitudinea că gunoiul nu este ceva ce arunci în groapă şi când se umple îi dai foc. Trebuie să plătim pentru tratarea corectă. Este o investiţie profitabilă”, Jurgen Desmedt, director Depovan, groapă de gunoi ecologică Energie verde pentru 10.000 de localnici Vanheede nu este doar un reciclator şi depozit de deşeuri, ci şi producător de energie verde. În cifre, la Vanheede ajung annual peste 500.000 de tone de gunoi, care este sortat, reciclat sau depozitat la Depovan, groapa ecologică. Aici, trebuie să ai grijă pe unde calci. Şi nu pentru că ar fi mizerie pe jos. Din toate direcţiile trec camioane cu viteză, transportând diverse tipuri de deşeuri. Munca este bine organizată, fiecare şofer ştie ce are de ridicat şi unde trebuie adus un anumit tip de deşeuri. Compania a decis să nu dea curs viziunii construirii unui incinerator, potrivit lui Jurgen Desmedt, directorul Depovan. Acesta vede într-o astfel de investiţie un monstru care trebuie hrănit încontinuu şi care, de cele mai multe ori, nu merge cum trebuie. Vanheede s-a concentrat pe reciclarea şi transformarea deşeurilor în alte materiale (sticlă, plastic, hârtie etc.) şi pe producerea de energie verde. CITIŢI ŞI: Cum funcţionează sortarea gunoiului în Belgia De ce reuşesc belgienii să colecteze selectiv şi românii nu? Astfel a investit în opt camioane în valoare de 150.000 de euro, cu macara şi sistem de cântărire, dar şi în 30 de containere speciale, compartimente, care au costat 8.000 de euro, pentru depozitare. Camioanele deservesc peste 3.000 de companii. Raportat la numărul de locuitori, un camion poate colecta deşeurile a 150.000 de rezidenţi. Dar realizarea cu care reprezentantul companiei se mândreşte cel mai tare este că, din gunoi, la Depovan se produce energie care deserveşte 10.000 de localnici şi că, pe viitor, planul este să deservească şi reţeaua de transport în comun. „Cum ar fi să le spui oamenilor: gunoiul vostru este sursa de energie pentru autobuze?” se întreabă acesta, în timp ce ne prezintă investiţia de la Depovan. Surprinzător, deşi miroase a acru, senzaţia olfactivă e departe de şocul pe care îl ai când treci pe lângă Glina. „Mirosul este de la ambalajele de lactate”, explică directorul Depovan. Gunoiul menajer care este colectat nu ajunge la groapă, ci este transformat în compost, folosit ca îngrăşământ. Cât despre groapa ecologică, aici sunt depozitate materiale care nu pot fi tratate în niciun fel. Prin fermentarea lor, se produce biogaz. De asemenea, la Depovan, sunt instalate şi panouri solare Linie automată de sortare Cu 1,8 milioane de euro, Vanheede a achiziţionat o linie automată de sortare, cu o capacitate de peste opt tone pe oră, care are şapte puncte de sortare şi două prese. Aici, plasticul, sticla şi hârtia sunt separate de metalul din compoziţie, care este adunat cu un magnet. Apoi cad separate, plasticul şi sticla pe culori. Sticla devine din nou sticlă, iar din plasticul reciclat se pot produce diverse alte lucruri, de la pixuri, până la fibre pentru covoare.   Aproape 15% din sticla care este colectată anual în Belgia ajunge la Vanheede, adică 40,000 de tone. Ce devin deşeurile Hârtie/Plastic – după colectare, sunt triate şi sortate. Apoi sunt presate şi strânse în baloţi care sunt vânduţi industriei de producţie a hârtiei sau plasticului, unde redevin hârtie sau plastic sau alte produse Deşeurile verzi – adică frunze, crengi, iarbă, legume, fructe ajung într-o instalaţie specială care le transformă în compost Lemnul – este colectat şi supus controlului şi tratării, după care ajunge în industria producătoare de panouri de lemn, sau este refolosit Metalul – este sortat şi apoi folosit ca materie primă în industria metalurgică Deşeurile din demolări şi construcţii – sunt sparte în granule de diferite mărimi, ce pot fi folosite din nou în industria construcţiilor Sticla – este sortată pe culori, curăţată şi apoi folosită ca materie primă în industria producătoare de sticlă Uleiul – este deshidratat şi separat de substanţele solide. Apoi o parte ajunge în fabrici care produc uleiuri de bază, iar alta merge către instalaţii de incinerare a uleiurilor uzate, cu recuperare de energie În fiecare vineri, evz.ro vă oferă o lecţie de ecologie. Foto: Oana Dan