Românii sunt cetăţenii din Uniunea Europeană cu cel mai redus nivel al învăţării pe tot parcursul vieţii (educaţia permanentă), arată European Lifelong Learning Indicators, studiu întocmit de fundaţia non-profit Bertelsmann.

Indicele European al Învăţării pe tot Parcusul Vieţii este un instrument care măsoară educaţia pe care o primesc europenii de la "leagăn până la mormânt", în şcoli, comunitate, la locul de muncă şi în viaţa personală, se arată în studiu.  Indicele ELLI, calculat în 2010, măsoară performanţa în învăţare în patru domenii: învăţarea pentru a şti, învăţarea pentru a face, învăţarea pentru a trăi împreună şi învăţarea pentru a fi. Învăţarea pentru a şti corespunde educaţiei formale, pentru a face - educaţiei vocaţionale, pentru a trăi împreună - educaţiei pentru coeziunea socială (a convieţuirii) şi pentru a fi - educaţiei pentru dezvoltare personală. România înregistrează o performanţă scăzută la toate cele patru tipuri de învăţare, indică studiul.

România, codaşă peste tot

Indicele nu reprezintă o dimensiune a inteligenţei membrilor unui popor, atrag atenţia autorii studiului. “ELLI măsoară exclusiv modul în care condiţiile de învăţare prezente într-o ţară facilitează bunăstarea economică şi socială”, se adaugă în document.

"Cum avem de-a face cu globalizarea, iar economiile lumii se concentrează tot mai mult pe cunoştinţe şi abilităţi, educaţia este una dintre forţele dominante pentru succesul oamenilor şi statelor [...] Lansarea primei ediţii a ELLI în 2010 coincide cu o perioade de criză economică mondială, ale cărei cele mai puternice efecte s-au simţit în Europa", se arată în studiu. Ţările nordice, pe primele locuri

"Studiul arată că ţări nordice ca Danemarca, Suedia şi Finlanda, la care se adaugă Olanda, se află pe primul loc. Danemarca şi Suedia sunt ţările europene care au implementat idea de învăţare pe tot parcursul vieţii cu cel mai mult succes", scriu autorii studiului.

Acest grup de patru state este urmat de un altul, compus în mare parte din ţări din Europa Centrală şi din state anglo-saxone. Sub media din Uniunea Europeană (în ceea ce priveşte învăţarea pe tot parcursul vieţii - n.r.) sunt state din sudul şi estul Europei, ca Republica Cehă şi Polonia. În fine, cel mai mic nivel îl au state ca Ungaria, Grecia, Bulgaria şi România. Totuşi, sunt şi excepţii, remarcă autorii studiului, care oferă exemplul Sloveniei. Slovenia, surpriză şi nu prea

"Slovenia, un fost stat comunist şi un membru nou al Uniunii Europene, este poziţionată sus, cu un nivel apropiat de media Uniunii Europene, cam la acelaşi nivel cu Germania", se arată în document. Pentru specialistul în educaţie român Florian Colceag, prezenţa Sloveniei în clasament nu este întâmplătoare. "Acest stat a investit în educaţie după 1990 şi a avut campanii foarte reuşite. A fost o mişcare pentru căutarea valorilor din educaţie şi promovarea lor. Asta e cheia succesului".

Canada a derulat un astfel de studiu în urmă cu cinci ani şi şi-a oferit expertiza pentru ELLI. "Aştept să observ efectele acestui studiu supra modului în care comunităţile europene tratează educaţia permanentă. În Canada, a fost o schimbare rapidă, un progres", a spus Dr. Paul Cappon, preşedinte şi CEO al Consiliului Canadian pentru Învăţare.

Schemă: cele patru tipuri de învăţare

Opinie: "Trebuie să ne orientăm către aplicativ" Specialistul în educaţie Florian Colceag, preşedinte al Fundaţiei Gifted Education, vorbeşte pentru evz.ro despre lipsa de performanţă a educaţiei româneşti.

"Nu există o coordonare între oferta educaţională şi cerinţele de pe piaţa muncii. Noua lege a educaţiei încearcă aceasta, dar stă de luni întregi prin Parlament", spune profesorul Colceag. Acesta crede că ar fi bine ca măcar acum, "când suntem cu piciorul în fundul gropii", România să întoarcă faţa spre educaţie, să o încurajeze.

"Acum, mediul academic analizează dacă trebuie puse în legătură piaţa muncii şi instituţiile de învăţământ. Bineînţeles că trebuie, dar este o mică revoluţie că avem discuţia aceasta. Problema e că, până acum, s-au vândut diplome fără conţinut. Se învaţă lucruri de care nu ai nevoie vreodată în viaţă. Trebuie să ne orientăm către aplicativ", arată Florian Colceag.

Profesorul adaugă că dezvoltarea economică nu este posibilă fără o educaţie de calitate. Profesorul spune că noua lege a educaţiei poate fi temelia dezvoltării educaţiei permanente în România şi un sprijin în orientarea spre aplicativ. Dar, apoi, vor trebui găsite metodologiile de aplicare a acestor direcţii. "Vor mai trece ani până vor apărea şi acestea, dar hai să începem odată!", îndeamnă profesorul. VEZI ŞI: Întregul studiu ELLI (în limba engleză)