În timp ce la bugetul de stat cheltuielile cu bunurile şi serviciile au scăzut cu 25%, la judeţe au crescut cu aproape 8%.
Criză, dar nu pentru toţi. Cifrele privind execuţia bugetară pe primele şapte luni arată că regula austerităţii la capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii nu a fost respectată de administraţia locală.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, unităţile teritoriale au cheltuit, în primele şapte luni, pe bunuri şi servicii 5,7 miliarde lei (1,3 miliarde euro), cu aproape 8% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Autorităţile centrale au redus consumul la acest capitol cu aproape un sfert, până la 9,5 miliarde lei (2,3 miliarde euro).
"Am avut semne că autorităţile locale au fost împotriva măsurilor de reducere a cheltuielilor şi au căutat prin toate căile să scape de acestea. Însă pot exista şi explicaţii, cum ar fi proiecte începute care au continuat", comentează analistul economic Aurelian Dochia. El spune că Finanţele trebuie să analizeze fiecare caz în parte şi să ia măsuri, acolo unde e cazul.
Competiţie pe banul public
Între autorităţile statului există o competiţie a cheltuielilor. Instituţiile care fac economii într-un an, în loc să fie apreciate, de obicei primesc mai puţini bani la următoarea alocare.
"Acest obicei există la noi încă de dinainte de 1989 şi nu va dispărea", spune Aurelian Dochia. În ultimele săptămâni ale anului, judeţele cheltuiesc foarte mulţi bani.
Guvernatorul Mugur Isărescu declara, acum doi ani, că fondurile trebuie folosite, nu doar alocate, pentru ca la sfârşitul anului să evităm situaţiile în care bani mulţi sunt folosiţi prost. Peste jumătate din deficitul bugetar din 2007 a fost realizat în decembrie.
PE MINUS Cheltuielile cresc mai mult decât veniturile
Pentru prima dată în acest an, veniturile bugetare au crescut. La finalul primelor şapte luni ale anului, veniturile au fost în creştere cu 1,2% faţă de perioada similară din 2009, conform datelor Finanţelor.
Sumele primite de la UE s-au dublat, iar din venituri nefiscale statul a încasat cu 22,6% mai mulţi bani. Totodată, sumele din contribuţiile sociale s-au redus cu 5,3%. Din impozitul pe profit s-a încasat cu 3,2% mai puţin. Cheltuielile au crescut, per total, cu 3,2%, în perioada ianuarie-iulie, faţă de aceste luni ale anului trecut. Pentru personal s-au cheltuit cu aproape 5% mai puţini bani, iar pentru bunuri şi servicii o sumă cu 2,2% mai mică. Cheltuielile cu dobânzile au urcat cu peste 27%, iar cele cu asistenţa socială cu 11,2%.
Guvernul a tăiat de la investiţii. La acest capitol, cheltuielile au fost cu 23,2% mai mici. Deficitul după primele şapte luni din 2010 s-a cifrat la peste 20 miliarde lei, sumă echivalentă cu 3,91% din produsul intern brut.
DIN ŢARĂ
Primăria Deva dă vina pe şcoli pentru majorarea cheltuielilor
Ciprian Iancu
În timp ce în marile oraşe, cum ar fi Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca, administraţiile locale susţin că, din cauza situaţiei economice, şi-au restrâns cu câteva procente cheltuielile pe segmentul de bunuri şi servicii în primele şapte luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2009, în alte localităţi din ţară situaţia este exact pe dos. Un astfel de exemplu este cel al Primăriei Deva, unde cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut, în perioada 1 ianuarie- 31 iulie 2010, cu 24 de procente faţă de perioada similară a anului trecut.
Potrivit directorului economic al instituţiei, Viorica Nicula, majorarea a fost provocată, în special, de nevoile pe care le-au avut unităţile şcolare de pe raza reşedinţei judeţului Hunedoara.
Astfel, din cele 30 de milioane de lei prevăzute la capitolul de cheltuieli cu bunuri şi servicii pe anul acesta, aproximativ 20 de milioane au fost deja cheltuite.
"Aşa se construieşte oricum orice buget local: în primele două trimestre se fac cheltuielile, iar în ultimele două se strânge cureaua. Per ansamblu, cu reducerile pe care le vom aplica în lunile care au mai rămas din 2010, pe anul acesta noi vom economisi 10 la sută din suma prevăzută în buget pentru bunuri şi servicii, sumă pe care o vom îndrepta spre investiţii", explică directorul economic Viorica Nicula.