Pe 25 septembrie, vedete şi oameni simpli vor să scape România de gunoaie.

Când iese la drumul mare, tot românul exclamă indignat şi arată cu degetul mormanele de gunoaie. În curând, tot românul va avea posibilitatea să arate că vrea să schimbe această ruşinoasă situaţie.

Câţiva tineri, inspiraţi de ideea unui estonian, aplicată deja cu succes în şase ţări, au hotărât că nu mai pot tolera gunoiul care împânzeşte România. Aşa au pornit proiectul "Let’s Do It, Romania!", în toamna anului trecut. De atunci îi cheamă pe români la marea curăţenie programată pe 25 septembrie.

Leonard Doroftei: "România nu e ruşinea Europei"

În acea zi, fostul campion mondial Leonard Doroftei va lăsa mănuşile de box şi va pune mâna pe curăţenie.

"Trăim cu toţii în ţara asta, e curtea noastră, trebuie să facem curat", a declarat pugilistul pentru EVZ. "România nu e ruşinea Europei. (...) Să ne respectăm pe noi, cât şi natura ce ne înconjoară, iar ziua de 25 septembrie să fie un început pentru a conştientiza că de noi şi de atitudinea noastră faţă de mediu depinde totul", a mai spus el.

N-are de gând să facă nazuri: o să meargă la curăţenie acolo unde va fi trimis.

Şi Smiley susţine "Let’s Do It, Romania!", întrucât e adeptul muncii în echipă, în comunitate şi pentru comunitate. Participarea vedetelor ajută, spun organizatorii. "Implicarea persoanelor publice, precum şi susţinerea lor, poate face diferenţa, întrucât, de foarte multe ori, mesajele lor sunt foarte importante, oamenii îi consideră modele şi au încredere în ceea ce spun", explică Anamaria Hâncu, unul dintre coordonatorii proiectului. Grosul îl reprezintă însă, desigur, oamenii simpli.

Românii care vor să scoată ţara la lumină se pot înscrie pe site- ul www.letsdoitromania.ro. Odată ce fac asta, ei îşi pot alege mormanele pe care doresc să le cureţe.

Apoi vor fi afla pe e-mail unde se întâlnesc pe 25 septembrie, ce au de făcut şi ce instrucţiuni trebuie să urmeze şi vor primi saci şi mănuşi. Şi a doua zi, voluntarii vor ajuta la încărcarea sacilor cu gunoi în maşinile de colectare.

Primul pas – harta deşeurilor

Dacă gunoiul indică nivelul de consum, atunci curăţenia generală ar fi dovada educaţiei. Din 2003 în 2007, cantitatea de gunoi a crescut de la 364 de kilograme pe cap de locuitor, anual la 412 kilograme, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).

Acum trei ani, din România s-au colectat 6.922 de tone de gunoi municipal. Dacă ne gândim la gunoiul care a rămas, cifra totală a deşeurilor care fermentează în natură este înfricoşătoare.

"Am ales să-mi duc la bun sfârşit un vis în care cred cu adevărat: o ţară mai curată, oameni care pot fi mai responsabili. E momentul să nu mai stea deoparte şi să treacă la fapte", spune Anamaria Hâncu, una dintre coordonatoarele proiectului la nivel central. Pentru acest vis, a renunţat inclusiv la job.

Voluntarii au început munca adunând alţi voluntari, care, cu biciclete şi GPS-uri, au plecat să întocmească harta deşeurilor din arealele naturale.

"Let’s Do It" în lume

Ideea unui astfel de proiect s-a născut în 2008 în Estonia, unde Rainer Nolvak a mobilizat 50.000 de oameni la curăţenie. A urmat Letonia, unde însuşi preşedintele şi-a pus mănuşi şi a ieşit să adune gunoi şi care, din 2008, face anual curăţenie, vrând ca într-un deceniu să ajungă cea mai curată ţară din lume.

Apoi proiectul s-a bucurat de succes în Lituania, Slovenia, Portugalia şi Ucraina. Alte ţări care plănuiesc marea curăţenie, alături de România, sunt Brazilia şi India. Proiectul este bazat 100% pe voluntariat, iar costurile de organizare şi colectare sunt acoperite prin sponsorizări.

IMPLICAREA AUTORITĂŢILOR LOCALE

Premianţi şi repetenţi, pe judeţe

Dintre toate ţările care au aplicat proiectul "Let’s Do It", România e statul cu cea mai mare suprafaţă de curăţat, spune Anamaria Hâncu. Aşa că provocarea e pe măsură.

Organizatorii au putut trage o serie de concluzii legate de dorinţa de implicare a autorităţilor locale: în unele judeţe, ideea a găsit susţinători numeroşi şi sprijin din partea autorităţilor locale, firmelor de salubritate, companiilor. Într-un clasament al celor mai "harnice" judeţe, premiante ar fi Cluj, Maramureş, Prahova, Timişoara, Mureş, Braşov, Sălaj şi Buzău, unde organizarea a fost exemplară.

În coada clasamentului ar fi Constanţa şi Ilfov, judeţe aflate în plină dezvoltare şi care, acum trei ani, au înregistrat creşteri semnificative ale cantităţii de gunoi, de peste 15%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Nici Călăraşiul, Teleormanul, Ialomiţa şi Giurgiul nu stau prea bine: voluntarii sunt în număr prea mic, iar implicarea autorităţilor este redusă. Deşi au fost alocate trasee pentru cartare, hărţile deşeurilor lipsesc.

În alte judeţe, ca Brăila, Galaţi, Botoşani şi Neamţ, au intervenit alte probleme: inundaţiile şi ploile torenţiale au zădărnicit munca echipelor locale. Primăria Baia Mare susţine financiar organizarea zilei de curăţenie şi acoperă costurile pentru cumpărarea de saci, mănuşi sau pentru transportul voluntarilor.

La polul opus se află Primăria Caransebeş, care nu vrea să se implice deloc în proiect. În această perioadă, se lucrează la finalizarea hărţii deşeurilor, ale cărei coordonatele sunt încărcate pe site şi unde există deja peste 3.000 de mormane.

Laszlo Borbely: "Este foarte important ce se întâmplă după"

Ministerul Mediului susţine proiectul, prin toate instituţiile subordonate.

"Sper ca în 25 septembrie cât mai multă lume să participe voluntar la această acţiune. Sper să putem arăta că ne pasă de locurile prin care trecem, participând la această curăţenie generală. Este foarte important ce se va întâmpla după. Este nevoie ca oamenii să-şi schimbe mentalitatea şi să nu mai continue cu aceleaşi obiceiuri: să se obişnuiască să arunce gunoiul în tomberon, nu pe unde li se pare comod", a declarat, pentru "Evenimentul zilei" ministrul Laszlo Borbely.