După mai multe tentative guvernamentale de programe naţionale anticriză, patronatele pregătesc seturi de măsuri pentru fiecare regiune în parte.

Astfel, ar urma ca reprezentanţii patronatelor să analizeze şi să stabilească măsurile concrete de care are nevoie fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare. Setul de soluţii anticriză va fi gata în două săptămâni, după cum a declarat Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).

"Programul zonal va fi specific pentru zona respectivă, legat de necesităţile obiective de moment. De exemplu, în Harghita este o nevoie mare de soluţii pentru întreţinerea pădurilor, iar în zona Dunării sunt necesare programe de îndiguire", a explicat George Constantin Păunescu, preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR), la o conferinţă de presă.

Şase măsuri pentru IMM-uri

Chiar dacă România este încă în criză, guvernul ar trebui să ia câteva decizii importante pentru ajutarea firmelor mici şi mijlocii, consideră Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). În acest sens, patronatul micilor oameni de afaceri a lansat un set de şase propuneri pentru susţinerea IMM-urilor.

1. Eliminarea imediată a impozitului minim ar scuti bugetul de pierderi de circa 609,5 milioane de lei în acest an şi de cel puţin 1,2 miliarde lei în 2011, potrivit calculelor CNIPMMR. Dacă acest bir nu ar fi fost instituit în mai anul trecut, bugetul statului ar fi încasat în plus 2,8 miliarde lei numai din impozite, contribuţii la salarii, impozit pe profit, TVA şi impozit auto.

2. O mai mare absorbţie a fondurilor structurale ar fi posibilă dacă personalul din autorităţile de implementare ar fi mai motivate financiar, susţine Ovidiu Nicolescu. Astfel, CNIPMMR propune un plus de 10% la salariu pentru personalul care evaluează proiectele, 15% pentru angajaţii responsabili cu contractarea şi stimulente de 75% la alocarea efectivă a banilor. Doar în jur de 4.000 de salariaţi ar beneficia de bonificaţii, spune Nicolescu. Potrivit lui, aceste sporuri ar motiva autorităţile să absoarbă cel puţin 500 miloane de euro din fonduri europene în 2010 şi nu mai puţin de 4 miliarde euro în anul care vine.

3. Alocarea de la buget a sumei de 100 milioane euro, în acest an, pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii ar avea ca efect înfiinţarea a 10.000 de IMM-uri până la finele anului. Asta s-ar traduce prin crearea a 30.000 noi locuri de muncă, precizează şeful de patronat.

4. Schema de ajutor de stat ar trebui modificată astfel încât să beneficieze de anumite facilităţi fiscale companiile care fac investiţii de minimum 20.000 euro şi creează cel puţin 10 locuri de muncă. În prezent, limita pentru investiţii este de 10 milioane euro cu crearea a 100 de joburi. Dacă s-ar modifica legislaţia, până la sfârşitul anului s-ar face cel puţin 100 investiţii şi ar apărea 1.000 locuri de muncă. Iar anul viitor am putea vedea 1.000 de investiţii şi circa 10.000 de noi locuri de muncă, spun reprezentanţii CNIPMMR.

5. Concesionarea lucrărilor de infrastructură precum tronsoane de autostradă, centuri ocolitoare, reabilitarea şi întreţinerea drumurilor, căilor ferate, transporturi aeriene ar atrage investiţii de cel puţin 100 milioane euro. Anul viitor, ar fi posibile investiţii de 1,5 miliarde euro, minimum 50.000 noi locuri de muncă şi degrevarea bugetului de stat de cheltuieli de aproximativ 1,5 miliarde euro, arată estimările patronatelor.

6. Extinderea măsurilor privind protecţia împotriva practicilor neconcurenţiale şi accelerarea plăţilor comercianţilor şi la toate IMM-urile furnizoare este o altă măsură anticriză care, spune Ovidiu Nicolescu, ar creşte producţia industrială din România cu 1% în 2010 şi cu 5% în 2011, în paralel cu crearea a 10.000 de noi locuri de muncă. În prezent, reglementarea se aplică doar pentru produsele alimentare.