Staţiunea Venus este un amestec ciudat de hoteluri foarte elegante şi clădiri lăsate în paragină. În timp ce câteva unităţi de cazare au fost renovate, restul păstrează şi în prezent aspectul posomorât de acum 20 de ani.

Unele construcţii au fost odată vile cochete, pitite între copaci umbroşi, însă acum sunt apariţii fantomatice de care te apropii cu inima strânsă. Nu pentru că s-ar ascunde cineva acolo - este  evident că sunt părăsite - ci pentru că au devenit culcuş pentru câinii din staţiune.

Geamurile sparte, gardurile ruginite, stâlpii de iluminat ciuntiţi şi asfaltul jupuit stau alături de terase agreabile de pe malul unui lac. În parcul de distracţii domnesc aceleaşi tiribombe şi căluşei pestriţi, cunoscuţi din copilărie. Coşurile de gunoi stau adesea pe jumătate goale, în timp ce oamenii aruncă pe lângă ele.

„Sunt la etajul IV. Bateţi şi strigaţi tare”

Un anunţ scris cu pixul pe o hârtie cu pătrăţele ruptă dintr-un caiet de matematică, afişat la intrarea într-un hotel de două stele din staţiune, e poate reprezentativ pentru modul în care continuă să se facă turism în România. „Sunt la etajul IV. Bateţi şi strigaţi tare”, spune mesajul care îi întâmpină pe eventualii turişti în căutare de cazare.

Degradarea a ajuns şi la digurile care se avântă în mare: mai toate sunt crăpate şi au acum un aspect vălurit, de parcă ar fi zgudiuite de un cutremur permanent.

Turismul românesc stă pe diguri mişcătoare

Venus are însă avantajul preţurilor. Pensionarii Elena şi Mihail Mareş au venit din Sibiu pentru o săptămână la mare. Şi-au luat biletele printr-o agenţie de turism încă din aprilie şi au plătit pentru şase zile de cazare, împreună, 400 de lei. A şaptea zi au primit-o gratis.

Mihail spune că e foarte puţină lume faţă de cum erau ei obişnuiţi. „Noi avem nostalgie pentru Venus. Am zis hai să vedem cum o mai fi că în ultima vreme numai în Mamaia am fost”. Prima dată au venit în Venus pe când copiii lor aveau vârsta de acum a nepoţilor.

„Numai prin cosmetizare nu reuşesc săracii să ţină piept bulgarilor”

Domnul de 65 de ani este mulţumit de baia de la hotel deoarece are gresie şi faianţă, însă Elena nu e chiar de aceeaşi părere: „Nu au termopane. E mirosul ăla vechi de lemnărie, n-au reuşit să se modernizeze. Numai prin cosmetizare nu reuşesc săracii să ţină piept bulgarilor”.

Elena e dezamăgită deoarece au dispărut tarabele unde putea mânca un porumb, o gogoaşă şi de unde îşi cumpăra haine şi mărgele. În schimb, Mihail consideră că „singurul lucru bun e că au desfăcut tarabele alea”. „Ca la târg, da’ mie-mi plăceau”, îi răspunde soţia.

Nisipul e „bunicel”, spun ei, dar nu e curăţat şi i-ar prinde bine o greblare. „Ştiţi când se vede calitatea unei plaje? Când vine furtuna şi vin algele, atunci se vede cât de repede curăţă autorităţile”, zice Mihail, care mai spune că nu mai ai nici un chef de paljă atunci când trei-patru zile ai parte de alge care miros îngrozitor. Aşa cum se întâmplă pe mai tot litoralul, algele se strâng şi pe plaja din Venus

Preţurile la mâncare nu sunt tocmai rezonabile, crede Elena, care a plătit 16 lei la un local cu autoservire pentru o masă a nepotului ei, alcătuită din piure şi tocăniţă de carne. „Da’ nici nu mă mai duc”, comentează ea. Au venit fără masă, însă în general nu îşi permit să mănânce la restaurant. „Avem frigider în cameră. Ne ducem la Mangalia şi ne luăm de la supermarket că e mai ieftin”.

Amintiri din comunism: „Taică-meu a şters mucegaiul din baie cu şlapii”

După ani de zile în care a mers la mare în Turcia sau în Bulgaria, Laurenţiu ales să vină în acest an în Venus deoarece acum are copii mici care făceau mult mai dificilă o călătorie de sute de kilometri. Aşa că a ales staţiunea în care mergea alături de părinţii lui când era copil.

„Nu-mi place că jumătate e în paragină. Când veneam cu ai mei acum 25 de ani era cu totul altfel şi acuma e pentru prima oară când am venit după revoluţie. S-a schimbat mult, dar nu tocmai în bine”, spune tânărul de 35 de ani din Braşov.

„În timp ce căutam staţiunea pe Google Maps, litoralul românesc arata cel mai bine: multă verdeaţă, hotelurile la distanţă între ele, şosele. Dar din păcate nu e la standard”, spune el după ce a luat staţiunea la pas. Deşi există coşuri de gunoi, năravul oamenilor e greu de eradicat

Deşi Venus arăta mai bine atunci, camerele de hotel erau teribile în acea perioadă. „Taică-meu s-a dus la recepţie să ceară o cârpă să şteargă mucegaiul din baie de pe pereţi şi au făcut scandal. Nu i-au dat cârpă şi a şters cu şlapii”, povesteşte el amuzat despre hotelul la care stătea atunci.

„Le-au trebuit 25 de ani să înceapă să-l renoveze”

„De când eram eu mic avea nevoie de renovare. Şi le-au trebuit 25 de ani să înceapă să-l renoveze. Mulţi ani am fost în Turcia şi în Bulgaria şi de-abia acum începe să poată concura cu hotelurile de acolo. În loc să renoveze ce era de renovat au construit clădiri noi, dar fără arhitectură”, crede el.

Braşoveanul e mulţumit de hotelul de patru stele, renovat în 2006, la care stă acum: este curat, serviciile sunt „foarte bune”, personalul le acordă atenţie, iar ospătarii de la restaurant servesc băuturi şi la plajă. Hotelurile renovate din Venus, deşi mai scumpe, sunt alese de tinerii care vor un sejur liniştit, dar confortabil

Totuşi, deşi unele hoteluri au aruncat haina comunistă, este greu pentru ele să atragă turişti atâta timp cât staţiunea arată dezolant. „Intră într-o spirală negativă. Un hotel de patru stele, dacă nu merge la capacitate maximă, nu e rentabil. Şi dacă staţiunea nu se dezvoltă, nu o să crească preţurile. Nu poţi să vii să stai într-un hotel de lux şi de jur împrejur să fie deplorabil”, arată Laurenţiu.

El e îngrijorat şi din cauza digurilor şi se întreabă ce o să se întâmple cu hotelurile dacă digurile cedează şi cine o să mai investească în staţiune.

Iar seara a dat ture prin staţiune: „Ne-am plimbat şi cam atât. Ţinând cont că suntem cu copiii, nici nu am căutat alte distracţii. Aseară era cam peste tot stinsă lumina”.

În orice caz, dacă ţărmurile de la Marea Neagră ar arăta mai bine, nu ar mai sta pe gânduri în privinţa vacanţei: „Mie mi-ar plăcea să se facă litoralul românesc mai frumos. Decât să facem mii de kilometri”.