După o vizită fulger la Galaţi, preşedintele Traian Băsescu a făcut o oprire şi în localitatea băcăuană, Săuceşti. Aici, şeful statului a spus că a primit undă verde de la autorităţi şi constructor pentru înălţarea digului pe Siret.

Până joi vor fi gata avizele de la Agenţia de Mediu Bacău şi de la Şecţia Drumuri Naţionale Iaşi pentru începerea lucrărilor de canalizare şi la staţia de epurare pe Siret, a declarat Băsescu. În plus, autorizaţia de construcţie va fi şi ea obţinută, în urma avizelor, a primit asigurări şeful statului de la preşedintele Consiliului Judeţean Bacău. Şi constructorul i-a promis preşedintelui că vineri încep lucrările. Preşedintele a mai spus că l-a anunţat pe directorul Direcţiei Siret că mâine e gata hotărârea de guvern pentru înălţarea celor 18 kilometri de dig pe Siret. După două zile de vizite la sinistraţi, Traian Băsescu a plecat în această seară spre Bucureşti. Băsescu despre digul de la Galaţi: "Să dea Dumnezeu să ţină!" Preşedintele Traian Băsescu a fost în această după-amiază la Galaţi, ca să inspecteze construcţia digului uriaş menit să salveze oraşul din calea Dunării. Întrebat de jurnalişti dacă se va sparge digul de la Cotu Pisicii, înălţat pentru a proteja oraşul Galaţi, şeful statului a răspuns: "Să dea Dumnezeu să nu. Sunt un optimist". Digul de apărare a municipiului Galaţi, care se întinde pe o lungime de patru kilometri şi jumătate, este gata. La realizarea digului s-au folosit până acum peste 250.000 de saci cu nisip, potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea Crângan. Inundaţiile de la Galaţi - solidaritatea urbană, inexistentă Un record nedorit se va adăuga în cartea de prezentare a oraşului Galaţi. La sfârşitul acestei săptămâni, nivelul Dunării va depăşi cota istorică din timpul inundaţiilor din anul 2006 cu aproape 24 de centimetri. Scenariul este unul dintre cele mai pesimiste. Dacă digul ridicat de autorităţi nu va ţine, atunci un cartier întreg din Galaţi, Valea Oraşului, va fi inundat. Peste 8.000 de gălăţeni din această zonă a oraşului aşteaptă neliniştiţi ziua de luni, când pericolul cel mai mare al inundaţiilor va trece. Între timp, de protejarea oraşului se ocupă peste 1.400 de persoane, forţe de protecţie civilă (jandarmi, pompieri, militari) alături de câteva grupuri de voluntari. Chiar şi deţinuţii s-au oferit voluntari şi au fost duşi la Şendreni, o comună la câţiva kilometri depărtare de Galaţi, pentru a consolida digul de pe Siret. În Galaţi, doar o mână de oameni care locuiesc în cele peste 1.500 de case şi 20 de blocuri din cartierul ameninţat de inundaţii au venit să dea o mână de ajutor la consolidarea digului.

Gălăţenii altor cartiere care nu sunt în pericol să fie inundate de apele umflate ale Dunării au venit cu sutele, pentru a face poze. Este un eveniment unic în istoria oraşului, dar cu toate acestea gravitatea situaţiei nu este suficientă pentru o mobilizare generală. Solidaritatea urbană este inexistentă, spre deosebire de locuitorii comunelor şi satelor afectate de inundaţii, unde localnicii s-au unit într-un efort comun pentru a lupta cu apele râurilor ieşite din matca, pentru a-şi salva casele, gospodăriile şi animalele.

Digul solidarităţii, luat de ape

La Galaţi nu este ameninţat doar un cartier care se află sub nivelul Dunării şi care este mereu expus riscului de inundaţii. În zonă sunt peste 12.000 de locuri de muncă, iar activitatea societăţilor comerciale care se află acolo reprezintă mai mult de jumătate din economia Galaţiului, după cum a estimat şi viceprimarul oraşului Galaţi Nicuşor Ciumacenco. Cele mai mari companii care vor fi inundate în cazul în care digul nu va ţine sunt Icepronav, unicul institut de proiectări navale din sud estul Europei, Fabrica de Ulei, Şantierul Naval şi Portul, Gara 8 a SC Electrica, Vama, chiar şi Spitalul CFR.

Apa s-a infiltrat deja, însă ce este mai rău abia urmează. Mâine, valul de viitură va ajunge la Galaţi şi abia sâmbătă noapte va fi depăşită cota istorică înregistrată în timpul inundaţiilor din 2006, cu aproape 24 de centimetri.

Atraşi de acest eveniment, sute de gălăţeni au venit pe faleză pentru a face fotografii. Unii dintre ei s-au plimbat în weekend cu bicicletele pe faleza inferioară, deja inundată, cu apa ajungând la genunchi. Zeci de amatori ai pescuitului au ieşit şi ieri cu undiţele şi au aşteptat răbdători captura.

Între timp, la câteva sute de metri distanţă, jandarmii, pompierii, militarii şi o mână de voluntari lucrau la ridicare digului care să ţină piept inundaţiilor.

Pe o terasă de pe faleza inferioară, ultima care nu a fost inundată şi care este protejată de un zid de saci de nisip, un grup de gălăţeni a ieşit să se răcorească la o bere. La numai câţiva paşi depărtare, cei responsabili cu ridicarea digului, majoritatea din alte judeţe, asudau pentru a scăpa gălăţenii de la "cel mai mare dezastru urban de după cel de-Al Doilea Război Mondial", după cum a spus prefectul judeţului Galaţi. Hidrologii au extins azi avertizarea cod roşu pentru râurile Siret şi Prut până mâine, la ora 16.00, şi se aşteaptă ca Dunărea să atingă nivelul maxim la Galaţi pe 10 iulie. Plan amânat de interese de afaceri De altfel, spargerea digului de la Cotul Pisicii face parte - susţin specialiţtii - dintr-un plan mai amplu de prevenire a inundaţiilor în zonă, existent pe hârtie încă din 2006. Proiectul, denumit „Renaturarea Luncii  Dunării - Coridorul Verde”, includea şi inundarea controlată a incintelor agricole Pardina şi Sireasa, dar şi a Insulei Mari a Brăilei. „Nu a mai fost însă pus în practică, iar motivele au fost, în primul rând, de ordin financiar”, susţin specialiştii contactaţi de EVZ. Potrivit acestora, în zonele care ar urma să fie sacrificate există suprafeţe extinse de teren agricol, deţinute de importanţi oameni de afaceri, printre care şi parlamentarul Culiţă Tărâţă. Case reconstruite în zone sigure Dacă autorităţile vor pune acum în aplicare acest plan depinde şi de cantităţile de precipitaţii care vor cădea, în zilele următoare, în sud-estul ţării şi care vor influenţa cotele Dunării. Până atunci însă, sinistraţii din localităţile afectate de inundaţii încep să se întoarcă la casele lor. Premierul Emil Boc a anunţat că executivul a început să trimită deja materiale de construcţii în acele zone şi că a cerut primarilor să le pună oamenilor la dispoziţie noi terenuri, în zone sigure. „Statul nu va plăti reconstrucţia de case în albiile râurilor”, a „tunat” Boc. (Antoaneta Etves)

Jandarmii au înălţat sac cu sac un dig de 4,5 kilometri lungime, pentru a proteja oraşul Galaţi de inundaţii.

Câţiva voluntari, locuitori în zona aflată în pericol de inundaţii, lucrează la digul de protecţie. Sursa foto: Mediafax Gălăţenii au ieşit cu undiţele pentru a prinde peşte. Sursa foto: Mediafax O promenadă lângă dig, pentru a urmări creşterea nivelului Dunării. Sursa foto: Mediafax

Zeci de saci cu nisip ţin la distanţă apele Dunării de ultima terasă de pe faleza inferioară, neatinsă până acum de apă. Câţiva gălăţeni mai îngrăzneţi s-au aşezat la o masă, însă afacerea are serios de suferit. La câţiva metri depărtare, jandarmii şi câţiva voluntari lucrau la înălţarea digului.

În weekend, gălăţenii au profitat de vremea bună pentru a ieşi cu undiţele la pescuit.

O mămică îndrăzneaţă şi fiica sa se plimbă cu bicicletele pe faleza inferioară, inundată de Dunăre. Între timp, gălăţenii care locuiesc în cartierul Valea Oraşului urmăreau cu îngrijorare cum apele Dunării avansau pe uscat, ameninţând casele.