CONDUCEREA ANI ACUZĂ. Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, spune că, după votul Senatului, singura salvare a ANI o reprezintă un nou proiect de lege, care să reorganizeze de la zero şi să repună instituţia în obiectivele sale iniţiale.

Care sunt principalele efecte ale noii legi ANI trecută ieri de Senat după cererea de reexaminare a preşedintelui? Prin dezbaterea de luni o parte a senatorilor din cele două comisii, sub conducerea domnului Frunda, au legitimat obţinerea averilor nejustificate, lipsind Agenţia de cele mai importante instrumente pentru verificarea pe viitor a averilor demnitarilor. Acest demers creează implicit consecinţe extrem de negative în planul luptei împotriva corupţiei, precum şi în planul angajamentelor României referitoare la mecanismele europene de cooperare şi verificare pe justiţie.

Parcursul legislativ regretabil a fost continuat prin votul majorităţii senatorilor care au refuzat să dezbată pe articole forma legii adoptate de Camera Deputaţilor, care reda o parte din instrumentele de verificare a averii. În acest sens, prin votul final a fost consfinţită imposibilitatea de a verifica eficient averea dobândită pe parcursul funcţiei publice sau a unui mandat, respingând astfel cererea de reexaminare a Preşedintelui României.

Nu mai putem verifica persoanele publice sau care îndeplinesc mandate mai mult de un an de la terminarea acestora. Comisiile formate din magistraţi nu mai pot fi sesizate de ANI în vederea confiscării averilor nejustificate.

Mai mult decât atât, au fost reintroduse declaraţiile confidenţiale. În acest moment actul public nu mai are relevanţă şi nici nu mai îndeplineşte palierul de transparenţă cerut de UE. Mandatele parlamentarilor încheiate în 2008 nu vor mai putea fi verificate.

Dialogul din timpul dezbaterii din comisii cu unii senatori şi mai cu seamă cu domnul Frunda a fost unul destul de încordat. De ce aţi părăsit sala de dezbatere?A fost o formă de protest pentru modul în care a fost amputată legea. La un moment dat, nici nu am fost lăsaţi să ne spunem punctul de vedere.

Din păcate, nu este prima oară când domnul Frunda ameninţă şi jigneşte în public. Acest fapt este probabil generat de o abordare personală a dânsului referitor la Agenţia Naţională de Intergritate. Domnul senator a recunoscut în prezenţa presei, în şedinţa comisiei de acum câteva luni când s-a dezbătut în primă formă legea ANI, că este verificat şi că a primit notificarea prin poştă.

Faptul că ne-am spus punctul de vedere ferm şi am atras atenţia asupra consecinţelor, asta nu înseamnă decât că am apărat interesul naţional în context european şi global referitor la angajamentele României.

Dacă domnul Frunda reclamă probleme manageriale, îi indic lectura celor două rapoarte de audit extern independent pentru anul 2008 şi 2009, întocmite de una dintre cele mai prestigioase companii în domeniu la nivel internaţional, precum şi rapoartele Comisiei Europene pe justiţie care indică rezultatele încurajatoare ale Agenţiei. Toate aceste documente se afă pe pagina de internet a instituţiei noastre.

Comisia pentru drepturile omului a luptat doar pentru drepturile demnitarilor. Nu am văzut niciun fel de argumente juridice, ci doar aspecte puse într-o abordare subiectivă, pentru a putea direcţiona votul pentru respingerea elementelor fundamentale de funcţionare a Agenţiei.

A fost introdus un amendament de domnul Frunda, pe care proiect nu ştiu, în sensul în care noile declaraţii de avere şi interese, confidenţiale şi publice, vor putea fi completate în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a noii legi. Deci, încă o dată, un instrument pentru a face cât mai mult posibil ca să nu ne încadrăm nici măcar în termenul de un an pentru verificarea averilor. În sală au fost prezenţi mai mulţi ambasadori, care şi-au exprimat public sprijinul pentru Agenţie. Care sunt semnalele pe care le-aţi primit de la aceştia după ziua de luni?ANI reprezintă un angajament pe care România şi l-a luat înainte de a deveni membră a Uniunii Europene. Consecinţele pe raportul de ţară vor fi dezastruoase şi consider că tot palierul de luptă împotriva corupţiei este afectat.

Aş vrea să aduc în atenţie faptul că de curând Elveţia a aprobat o finanţare nerambursabilă de 180 de milioane de franci elveţieni pentru diferite proiecte necesare României.

ANI reprezenta o garanţie a transparenţei şi a monitorizării activităţii demnitarilor şi funcţionarilor publici, mai ales referitor la conflictul de interese. Investitorii străini trebuie să ştie că există mecanisme de justiţie în România care protejează aceste fonduri, atunci când apar probleme pe palierul de competenţă. Oficialii stăini au primit însă un mesaj contrar, cu astfel de decizii alungăm investitorii. Ambasadorii au văzut o lege foarte importantă pentru justiţie dezbătută în interes personal.

Ce se mai poate face concret pentru ANI? În această situaţie nu mai sunt foarte multe de făcut. Preşedintele va fi obligat să promulge această lege. Aşteptăm raportul de ţară pe justiţie şi vom face toate demersurile necesare pentru a promova un nou proiect de lege, care să ia lucrurile de la zero. Acum nu mai putem vorbi de controlul averilor şi nici nu mai suntem în paradigma îndeplinirii obligaţiilor asumate. Ce s-a întâmplat cu activitatea Agenţiei în perioada scursă de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale în monitorul oficial? Agenţia nu a mai desfăşurat activitate opertivă, ci doar a asigurat apărarea în instanţă sau asistenţă jurdică. Cercetările au fost suspendate. Mare parte dintre dosare, în momentul în care le vom relua, vor trebui închise pentru că în foarte multe situaţii a trecut mai mult de un an şi nu mai putem efectua verificări.