Instituţiile publice şi firmele private pot obţine finanţare pentru programe „şcoală după şcoală”. O masă caldă la prânz şi ajutor pentru teme. Asta oferă programul „After-school”, care, în plus, îi scapă pe părinţi de grija micuţilor după orele de curs.

Însă, pe lângă beneficiile oferite părinţilor şi copiilor, programul - inclus şi în proiectul noii legi a educaţiei -, ar putea să însemne, pentru mulţi români, şi o „afacere de criză”, pusă pe roate cu bani europeni.

Proiectul educaţional care permite iniţierea de programe after-school cu fonduri europene - ce pot însuma chiar şi 500.000 de euro pentru un singur proiect - vine ca o mănuşă atât pentru firmele private, organizaţii nonguvernamentale şi sindicale, cât şi pentru directorii de şcoli care până acum erau nevoiţi să bată de nenumărate ori la uşile primăriilor pentru a obţine banii ne cesari derulării unui astfel de program. Asta dacă nu apelau la părinţi care trebuiau să achite şi peste 500 de lei pe lună pentru acoperirea cheltuielilor.

Acum, toţi cei interesaţi de o astfel de afacere pot afla exact ce trebuie să facă pentru a o pune pe roate de pe pagina de internet www.fseromania.ro.

AJUTOR PENTRU MENŢINEREA COPIILOR ÎN EDUCAŢIE

Uniunea Europeană suportă chiar şi 98% din suma totală

Cei care doresc să obţină fonduri europene pentru after-school trebuie să reţină, atunci când întocmesc proiectul, că scopul acestuia este „sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii”, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, primul pas către obţinerea de fonduri europene este accesarea paginii de internet a Fondului social european (www.fseromania.ro), la categoria „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - AMPOSDRU” şi, de aici, la categoria „Cerere de propuneri de proiecte”.

Uniunea Europeană suportă maximum 98%

„În continuare, oamenii vor putea obţine toate informaţiile despre proiectul ales din «Ghidul solicitantului», iar întocmirea dosarului de aplicare este detaliată în «Ghidul pentru completarea unei cereri de finanţare», aflat pe acelaşi site. (...) Important de ştiut: UE nu vă va finanţa proiectul 100%. Astfel, dacă aveţi deja un sediu pentru after-school, veţi fi obligaţi să contribuiţi din buzunarele proprii cu 2% din valoarea totală a proiectului!”, susţin experţii.

Practic, UE suportă 98% din sumă, diferenţa fiind achitată de cel care accesează fondurile.

„Cei care nu deţin însă un sediu şi trebuie să achiziţioneze sau să ridice unul vor contribui cu 5% din valoarea totală a proiectului”, conchid specialiştii.

After-school cu pacheţel de acasă

Primii care vor accesa fondurile vor fi se pare directori de şcoli, o parte dintre aceştia lucrând deja la elaborarea proiectelor.

„Eu voi aplica în iunie pentru accesarea fondurilor. Am urmărit cerinţele, ne-am stabilit obiectivele şi aşteptăm să primim finanţarea. Asta, după ce o comisie naţională ne va evalua proiectul. Am cerut finanţarea maximă de 500.000 de euro, pentru doi ani. Dacă o vom obţine, vom putea să ne motivăm cadrele didactice să participe, oferindu-le bani”, explică Mihail Şerban, directorul Şcolii nr. 160 „Sfânta Treime”, din Capitală.

Proiectul acestuia ar asigura includerea în programul „After-school” a 150 de copii, din totalul de 550, cât are şcoala. „Vrem să asigurăm masa copiilor, dotarea şi amenajarea claselor, logistica şi chiar un microbuz cu care cei mici să poată merge în excursii. Plus, plata învăţă torilor şi profesorilor”, adaugă directorul Şerban. Potrivit acestuia, realizarea proiectului este însă „o chestiune stufoasă”: „Există mai multe capitole care trebuie elaborate cu mare atenţie: resurse umane, achiziţii, infrastructură”.

Acum, copiii care rămân la Şcoala „Sfânta Treime” până după-amiază, vin cu pacheţelul de acasă, conducerea şcolii neputând să le asigure şi masa.

Spre deosebire de directorul Mihail Şerban, reprezentanţii Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative (FICE), care susţin proiectul „After-school” sau „Şcoală după şcoală”, au visuri mai îndrăzneţe: să obţină finanţare pentru realizarea unor campusuri.

„Avem expertiză în domeniu şi credem că eficiente pentru prevenirea abandonului şcolar ar fi cam pusurile şcolare. Există multe zone în ţară unde se pot face astfel de campusuri. Noi veniserăm cu ideea ca acestea să fie organizate în fostele unităţi militare dezafectate, pentru că exista terenul necesar”, exemplifică Toma Mareş, directorul FICE.

„Există multe zone în ţară unde se pot face chiar şi campusuri şcolare. Noi am avut ideea ca acestea să fie organizate în fostele unităţi militare dezafectate.” Toma Mareş, director FICE