Antonie Solomon: “Guvernul fără olteni ar fi ca America fără evrei”
- Adam Popescu
- 21 mai 2010, 11:21
Antonie Solomon este singurul primar suspendat din funcţie care susţine municipiul său în campania "Oraşul de vis". Aşa cum am obişnuit deja cititorii, în fiecare joi, evz.ro oferă punctul de vedere al autorităţilor locale cu privire la problemele, dar şi cu perspectivele de care beneficiază locuitorii oraşelor aflate în competiţie.
Interviul cu edilul Craiovei Antonie Solomon a fost realizat de evz.ro cu puţin timp înainte ca acesta să fie arestat şi, prin urmare, suspendat din funcţie. Am decis să publicăm interviul cu edilul suspendat al Craiovei în aceeaşi formulă în care au fost publicate şi articolele cu edilii oraşelor care au intrat, oficial, în competiţia pentru titlul de "Oraş de vis", întrucât este un punct de vedere al unui ales local.
În acest moment, Craiova are un primar interimar, Marinică Dincă, desemnat cu atribuţiile de edil până în momentul în care statutul lui Solomon va fi stabilit de instanţele de judecată: fie va fi eliberat şi îşi va relua activitatea la primăria Craiovei, fie va fi acuzat, iar în oraş vor fi organizate alegeri pentru desemnarea unui nou edil.
Până în momentul în care situaţia în administraţia locale se va rezolva, invităm cititorii evz.ro să citească interviul cu primarul suspendat Antonie Solomon. Acesta vorbeşte despre schimbările prin care a trecut oraşul în ultimii ani, problemele cele mai mari ale capitalei Olteniei şi motivul acordat de Solomon pentru care acest oraş să câştige titlul de "Oraş de vis", cel care răspunde cel mai bine nevoilor locuitorilor şi le acordă cele mai bune condiţii de trai.
Până în acest moment, campaniei "Oraşul de vis" s-au alăturat primarii următoarelor oraşe: Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca şi Constanţa. evz.ro: Aţi fost ales de craioveni pentru a continua şi cu al doilea mandat, la Primăria Craiovei. Ce i-a determinat pe locuitori să facă această alegere? Antonie Solomon: Am preluat un oraş îmbătrânit, cu străzi îmbătrânite, cu o infrastructură aproape inexistentă şi a trebuit să pun în aplicare, în regim de urgenţă, dezvoltarea durabilă a Craiovei. Cred ca am gândit bine strategia. Oamenii şi-au pus speranţa în mine şi au văzut că mă ţin de promisiuni, fără să le spun braşoave şi să le ţin prelegeri despre ce am am făcut şi ce vreau să fac în acest oraş.
Care sunt principalele direcţii în care sunt investiţi banii de la bugetul local? Suntem cei mai săraci din capitalele de judeţ. Bugetul primăriei municipiului a fost anul trecut de 110 milioane de euro. Din aceştia, aproximativ 50 de milioane merg spre învăţământul preuniversitar. Restul se împarte către salarii, salubrizare şi zone verzi, protecţie socială, cultura, iar diferenţa - pentru dezvoltare. Este foarte puţin. Un alt oraş de dimensiunile Craiovei, ca populaţie şi ca întindere, are un buget de 4-5 ori mai mare (Clujul, Timişoara). Un sector din Bucureşti, care este cât Craiova, are un buget de 300-400 de milioane de euro.
Vorbeaţi despre o strategie de dezvoltare. Cum a fost gândită? Am gândit dezvoltarea din centru spre periferie, nu invers. Am gândit un centru pe care toţi aceşti cârcotaşi îl exagerează cu acel "11 milioane de euro pentru fântâna muzicală". Nimic mai fals! Toate cele patru hectare şi jumătate de spaţiu au fost reconstruite cu zece milioane de euro. Împărţind, vedem că revine o sumă mică pe metru pătrat. Cu aceste sume, nimeni nu putea să facă aceste lucrări. A ieşit o minunăţie, vin străinii şi sunt încântaţi. Nu ce să dă la televizor, că se împuşcă pe stradă şi că oamenii stau după perdea. Cea mai mare prostie!
Un primar trebuie să fie judecat după trei lucruri: salubrizarea, zonele verzi şi siguranţa pe stradă. Pe lângă acestea, m-am gândit să dezvolt ecologic şi durabil acest oraş. Lucrări de canalizare: Brestei-Catargiu, sunt două cartiere unde s-au făcut 55 de kilometri de canal nou. O lucrare extrem de grea şi de complicată. În 2009 s-au asfaltat mai multe străzi decât în ultimii cinci ani, de când sunt la primărie. Mai vorbim despre o nouă Sală Polivalentă, pe care vreau să o inaugurez în acest an. Este gata în proporţie de 70%.
Un alt proiect foarte important a fost recuperarea parcului Lunca Jiului. 60 de hectare de spaţiu verde redate comunităţii - pădure seculară de stejar şi arţar. Va fi unic în România! Sunt 12 kilometri şi jumătate de alei, un platou mai mare decât Piaţa Constituţiei, în faţa parcului, unde se vor ţine toate evenimentele cultrale şi artistice. Avem două fântâni, una de 70 de metri, alta la locurile de joacă pentru copii şi o bază sportivă cu patru terenuri de fotbal, două de baschet, patru de tenis, ping-pong, pentru toate vârstele şi pentru toate gusturile.
Eu cred ca s-a întâmplat ceva bine în Craiova. Primari români şi străni au venit în vizită şi mi-au cerut reţeta succesului. Sărăcia, aceasta este reţeta! Dacă ai bani mulţi şi răspunzi la comenzi politice, nu faci nimic.
Care este situaţia investiţiilor, străine şi româneşti, în oraş? Când spui Ford, ai spus totul. În rest, totul este mort. Nu avem cu ce să ne lăudăm. Pentru că nu eu am gândit refacerea economică a ţării, prin care s-au distrus câteva dintre brandurile Craiovei- Electroputere, fabrica de avioane. Când spui Ford, mai spui 40 de subcontractori. Din păcate, avem o hibă mare: nu suntem legaţi la circuiturile României şi internaţionale. Suntem izolaţi, fără autostradă, fără drum expres, numai promisiuni că o să fie. Este o problemă cu investiţiile, mai ales acum când toată lumea dă din colţ în colţ.
În ce aţi dori să investiţi mai mult în ideea de a aduce o schimbare semnificativă? Craiovei îi trebuie linişte din partea cârcotaşilor. Îi mai trebuie un plan privind fluidizarea traficului rutier. Am intenţia să realizez un pasaj denivelat subteran, de 308 metri, în zona Universităţii, şi un pasaj suprateran de 318 metri. Valoarea investiţiei este de 7 milioane de euro, pentru Bulevardul Calea Bucureşti-Titulescu. Mai am în plan introducerea transportului cu troleibuzul, pe o lungime de 12 kilometri. A fost făcută licitaţie pentru amenajarea centrului istoric al oraşului. În cadrul acestui proiect s-au reabilitat 13 străzi şi patru pieţe publice, bazarul din zonă, spaţiile verzi şi mobilierul urban. Totul din fonduri structurale. Craiova este unul dintre cei şapte poli de creştere. Avem de luat 96 de milioane de euro până în 2013. Şansa mea ca primar este să accesez aceste fonduri şi să fac ceea ce am promis.
Problema şomajului şi a romilor
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă municipiul? Avem gradul de şomaj foarte ridicat. Şi minoritatea romă este foarte mare. Sunt 20.000 de romi şi jumătate dintre aceştia nu au buletin. Se înmulţesc în progresie geometrică şi apoi vin să ia ajutor social. Avem 500 de persoane care primesc ajutor social de la primărie şi mulţi dintre ei sunt romi.
În ultima perioadă, Craiova a căpătat reputaţia de “cel mai periculos oraş” din România. Chiar mă deranjază această imagine! Este o anatemă pusă nedrept pe obrazul Craiovei. Este un oraş la fel de sigur ca orice oraş mare din România. Putem vorbi despre structuri ale Poliţiei, incidente produse de anumite grupuri. În toată ţara este la fel, numai că la noi presa e mai agresivă. E o luptă oarbă şi noi nu ştim să vindem ceea ce am facut. Păcat!
De ce s-ar muta o persoană în Craiova? Ce oportunităţi profesionale ar avea? Craiova trebuie să fie un Las Vegas pentru ţinutul ăsta. Să munceşti la Filiaşi, la Băileşti sau în alte localitărţi apropiate şi în Craiova să vii să e relaxezi, să cheltuieşti - malluri, discoteci, sport, echitaţie, cultură. O cetate a culturii, a sportului şi a comerţului, nu una muncitorească. Asta a fost odată, acum să găsim altceva!
Care este situaţia alimentării cu apă caldă în oraş? Alimentarea cu apă caldă este non-stop, în toate zonele Craiovei. Chiar şi în zona Craioviţa, acolo unde era întreruptă apa caldă luni întregi. Ne-am conectat la încălzirea centrală a oraşului şi avem apă non-stop, cu excepţia unei săptămâni pe an, când este revizie.
Din suprafaţa totală a străzilor, ce procent este asfaltat? Din 800-850 de kilometri de străzi din Craiova, sunt canalizate aproape 60%. Nu poţi să ai un oraş curat dacă nu ai un oraş canalizat. Nu pot să asfaltez toate străzile şi aleile dacă ştiu că nu sunt canalizate. Începe un mare proiect de canalizare în cartierul Bariera Vâlcii şi Romaneşti, care va costa 26 de milioane de euro, bani europeni. Eu cred că în primăvara lui 2011 începem canalizarea celor două cartiere. Abia apoi poţi începe asfaltarea străzilor. În situaţii de urgenţă, am asfaltat anumite străzi pentru a crea un minimum de confort pentru locuitorii care locuiesc în zona respectiva.
Câte blocuri ANL există în oraş? În jur de 1.000 de unităţi locative au destinaţia tinerii cu vârste între 18 şi 35 de ani.
Care este situaţia locurilor de parcare? Cred că am creat, până în acest moment, peste 20.000 de locuri de parcare.
Craiova este un oraş predispus la risc seismic? A început consolidarea clădirilor? Craiova este pe acea undă de la Focşani spre Iugoslavia. Există clădiri cu grad ridicat de risc, mai ales în zona istorică. Din păcate, nu pot să le reabilitez, primăria nu este proprietarul lor. Dacă ar fi, aş accesa fonduri şi le-aş consolida. Mai sunt şi câteva blocuri care ar avea nevoie de o bulină roşie, mai ales în Valea Roşie.
Precizaţi câteva elemente definitorii ale oraşului. Craiova este un oraş de top! Un oraş de câmpie, ardent. Un oraş plin de istorie, cu clădiri extraordinar de frumoase, dar nepuse în valoare. O Craiova veselă, dinamică! Nu mai este acel oraş care nu îţi oferea nimic.
Cum i-aţi caracteriza pe locuitorii Craiovei? Sunt peste mulţi locuitori din România, gândesc iute. Din păcate, fiind oraşul industrial creat de comunişti, suportăm consecinţele. Până găsim calea să ieşim la lumină mai durează. Am mai spus-o: guvernul fără olteni ar fi ca America fără evrei. Cred că suntem mai inteligenţi decât mulţi. Pe unde te duci, la Timişoara, la Cluj, toţi directorii sunt olteni. Pentru că am avut o universitate foarte bună, colegii de tradiţie. Problema e cu generaţiile care vin după noi. Tinerii valoroşi pleacă, nu stau aici. Mulţi nu stau nici în România. Nu ştiu ce o să se întâmple cu acest oraş, cu ţara, în general.
De ce consideraţi că oraşul ar merita să primească titlul de „Oraş de vis”? Fiindcă este de vis! Comparaţi-l cu alte oraşe ale României şi veţi vedea. Oraşul asta l-am construit piatră cu piatră, nu l-am primit cadou.