Cannes-ul începe astăzi precedat de câteva controverse. Nikita Mihalkov e contestat de cineaşti, un ministru italian boicotează un film, iar problema franco-algeriană e din nou în atenţie.

Cel puţin cinci filme din selecţia Festivalului de la Cannes - care ia startul în această seară, cu „Robin Hood” al lui Ridley Scott – dau de furcă oficialităţilor, zgândăresc orgolii şi deschid răni mai vechi.

Ministrul italian al Culturii, Sandro Bondi, este unul dintre cei ofensaţi avant-la-lettre de un documentar care va participa în selecţia oficială în afara competiţiei, „Draquila – L’Italia che trema”, în regia Sabinei Guzzanti.

<embed allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" type="application/x-shockwave-flash" height="385" width="640" src="http://www.youtube.com/v/4wg_rtjty-w&hl=en_US&fs=1&"></embed></embed><//embed>

Filmul pune în discuţie corupţia, inerţia clasei politice, autoritarismul şi acţiunile guvernului Berlusconi după cutremurul din Aquila, în urma căruia au murit circa 300 de oameni, iar alţi 60.000 au rămas fără locuinţe. „De ce îl votează italienii pe Berlusconi? Propaganda violentă, lipsa de reacţie a cetăţenilor, probleme economice, relaţii ilicite la vârful puterii... Şi o catastrofă: oraşul Aquila devastat de un cutremur... toate acestea combinate arată cum a fost subjugată tânăra democraţie italiană” – simpla lectură a acestui sinopsis l-a determinat pe Sandro Bondi să declare public că refuză invitaţia de a participa la festival. „Un film  de propagandă care aduce o ofensă adevărului şi întregului popor italian”, l-a decretat ministrul, un suporter înfocat al lui Silvio Berlusconi.

Într-un interviu acordat pentru „L’Express”, Thierry Frémaux, directorul Festivalului de la Cannes, a replicat ironic, după cum şi-a obişnuit deja interlocutorii: „Păcat că ministrul «culturii» îşi interzice de facto vizionarea unei opere culturale”.

„Bouchareb este un iresponsabil”

Franţa are însă un schelet în propriu-i dulap. Noul film al franco-algerianului Rachid Bouchareb, „Hors-la-loi” (premiera pe 21 mai), selecţionat în competiţie, a fost contestat de deputatul francez Lionnel Luca înainte ca acesta să-l şi vadă.

Bazându-se doar pe rezumatul poveştii, Luca este de părere că pelicula falsifică evenimentele care au dus la masacrul de la Sétif, din 8 mai 1945, când între 8000 şi 45.000 de algerieni – calculele istoricilor diferă enorm – ar fi fost omorâţi de armata de ocupaţie franceză.

„Bouchareb este un iresponsabil care pune paie pe foc într-un mod insuportabil!”, a răbufnit deputatul în presa franceză, înfuriat de faptul că filmul va avea parte de o foarte mare expunere  o dată cu selecţia la Cannes. Zilele trecute, „Le Monde” a publicat o serie de articole în care istorici şi scriitori denunţă presiunile exercitate asupra regizorului în ultimele săptămâni şi fac o pledoarie pentru libertatea de exprimare.

Bouchareb şi-a adus pe Coasta de Azur şi precedentul film, „Indigènes”, premiat ulterior cu un Cèsar pentru scenariu original. Rumori stârneşte deja şi filmul „Des hommes et des dieux”, al lui Xavier Beauvois, despre un incident controversat – asasinarea a şapte călugări în Algeria, în 1996.

Putin îi dăunează lui Mihalkov

Nu vor trece prin Cannes neînsoţite de comentarii politice - posibil şi de scandaluri - nici „Carlos”, drama de cinci ore regizată de Olivier Assayas despre faimosul terorist Ilich Ramirez Sanchez, nici „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, filmul artistic de montaj al lui Andrei Ujică. „Carlos” l-a deranjat, se pare, pe Carlos Şacalul însuşi – deţinut în închisoare din 1997 – care ar fi vrut să dea în judecată casa de producţie, pe motiv că filmul i-ar viola „imaginea biografică”.

Nici una dintre reacţiile de mai sus nu le întrece pe cele declanşate de Nikita Mihalkov (64 de ani), celebrul cineast rus care se întoarce pe Croazetă cu „Soare înşelător 2”. Răsfăţatul regimului lui Vladimir Putin şi unul dintre suporterii lui este, de câteva săptămâni, autorul celui mai scump film din istoria cinema-ului rusesc –55 de milioane de dolari – dar şi a celui mai mare dezastru în box-office (doar 2,5 milioane din încasări).

Raţiuni ar fi destule, spun criticii ruşi, citaţi de „The Guardian”. „Sunt motive psihologice, nu artistice. Mihalkov nu mai este văzut ca un regizor, ci ca un birocrat al statului”, a precizat criticul Oleg Zolotarev. Ca preşedinte al Uniunii Cineaştilor din Rusia, regizorul are acces la fondurile publice pentru cinematografie, fonduri pe care le-a monopolizat, se pare, în ultimii ani.

Canibalism în familie

Scăpat din lagărul sovietic în care îl aruncase Stalin (în primul „Soare înşelător”, din 1994, care a câştigat Marele Premiu la Cannes), generalul Serghei Kotov (jucat de Mihalkov) îşi reia voluntar atribuţiile şi luptă împotriva naziştilor. Versiunea lui asupra războiului, în care sovieticii au triumfat, fizic şi moral, e cea a Kremlinului – îl acuză mai mulţi cineaşti ruşi, semnatarii unei petiţii împotriva sa. Filmul a avut premiera la sfârşitul lunii aprilie la Kremlin, prin urmare Cannes-ul face o excepţie, permiţându-i să ruleze în competiţie după ce a trecut prin cinematografe. „Petiţia nu priveşte filmul selecţionat, ci comportamentul personal al lui Mihalkov. Dacă vreţi să polemizăm despre film, aşteptaţi să fie văzut.

Alexander Sokourov a semnat petiţia contra lui Mihalkov, uitând se pare că şi despre filmul lui, «Alexandra», s-a spus că e «pro-Putin, anti-cecen»”, a comentat maliţios Thierry Frémaux.

În acest context atât de fierbinte, e foarte posibil ca „We Are What We Are”, de Jorge Michel Grau, un thriller despre o familie de canibali, să treacă lin şi neştiut prin secţiunea Quinzaine des Réalisateurs.

OASPEŢII POSTULUI B1

Prima zi de competiţie la „Cinemas”

În această seară, de la ora 23.30, criticul Florin Barbu va avea un invitat-surpriză alături de care va analiza primul film din competiţie, dar şi personalităţile ce vor păşi pe covorul roşu. Cele mai noi informaţii despre Cannes le veţi găsi şi pe cinemas.ro.