Doi parlamentari democrat-liberali au anunţat la sfârşitul acestei săptămâni că propun ca în România să se introducă Ziua Naţională de Rugăciune ca sărbătoare legală nelucrătoare.

Senatorul PDL Gheorghe David şi deputatul Mircea Lubanovici au depus în acest sens o propunere legislativă de modificare a Codului Muncii. Iniţiatorii proiectului de lege şi-au argumentat propunerea prin faptul că o lege asemănătoare există în SUA, sub denumirea de National Day of Prayer. Însă pe 15 aprilie 2010, exact cu o zi înainte ca cei doi politicieni români să anunţe că doresc înfiinţarea unei sărbători similare la noi în ţară, National Day of Prayer a declarată neconstituţională în Statele Unite printr-o decizie a unui judecător federal din Madison, Wisconsin. Barbara Brandriff Crabb a hotărât că o zi naţională a rugăciunii este neconstituţională deoarece ea este “un exerciţiu religios care nu îndeplineşte nicio funcţie seculară”. "Dorim să fie o sărbătoare românească"

Senatorul PDL Gheorghe David a declarat pentru evz.ro că nu ştia la momentul propunerii că legea a fost declarată neconstituţională în Statele Unite. De asemenea, el a afirmat că în expunerea de motive a dat un exemplu: “Nu trebuie să luăm totul de la americani neapărat. Până la urmă, dorim să fie o sărbătoare românească. Noi am făcut nu o comparaţie neapărat, ci am amintit  în expunerea de motive că se practică şi în alte locuri”, a explicat el.

David a spus că situaţia din Statele Unite nu schimbă decizia lor de a introduce o zi naţională a rugăciunii. Propunerea celor doi politicieni a fost înregistrată la Senat şi, potrivit senatorului PDL, ea a fost deja semnată de aproximativ 50 de parlamentari.

Dacă va deveni realitate, Ziua Naţională a Rugăciuii ar urma să fie sărbătorită în România în prima duminică din luna octombrie deoarece atunci, în multe biserici, se celebrează deja o zi a mulţumirii şi a recoltei, a mai declarat senatorul. El a adăugat că a fost pusă într-o duminică pentru a nu afecta mediul economic şi pentru ca oamenii să fie disponibili.

„Am prevăzut-o ca pe o modificare în Codul Muncii ca să îi dăm o dimensiune de sărbătoare. Altfel, sigur că nu va avea nicio importanţă în rândul oamenilor, dacă nu o să o ridicăm la un rang oarecare”, a continuat David. Ziua Naţională a Rugăciunii ar avea menirea de a celebra puterea rugăciunii şi de a sublinia unitatea tuturor creştinilor, indiferent de confesiune. Parlamentarii au arătat că mulţi români atât din ţară, cât şi din diaspora, doresc o zi a rugăciunii instituită prin lege, care să fie declarată sărbătoare legală şi zi nelucrătoare. Ce s-a întâmplat în Statele Unite Ziua Naţională a Rugăciunii a fost desemnată de Congres drept o zi în care oamenii erau rugaţi să se adune şi să se roage, în special pentru ţara lor. Creată în 1952, ea nu a avut o dată fixă, iar ulterior Ronald Reagan a fixat-o în prima zi de joi din luna mai.

În octombrie 2008, Fundaţia Freedom From Religion l-a dat în judecată pe preşedintele George W. Bush, alături de mai mulţi oficiali, la o instanţă federală din Madison, Wisconsin, contestând legea federală care instituia Ziua Naţională a Rugăciunii.

După ce Barack Obama a devenit preşedinte, în martie 2009, administraţia sa a cerut instanţei să respingă acest caz, argumentând că acţiunea Fundaţiei Freedom From Religion nu avea nicio bază legală şi că tradiţia Zilei Naţionale a Rugăciunii data din 1775.

În martie 2010, judecătoarea Barbara Crabb a hotărât că procesul intentat de FFRF poate continua deoarece reclamanţii au suferit daune care pot fi eventual remediate printr-o acţiune în instanţă.

Ea a mai declarat că adoptarea poziţiei celor care susţin legea Zilei Naţionale a Rugăciunii i-ar permite Guvernului să instituie „Ziua Naţională a Antisemitismului” sau să declare creştinismul religia oficială a Statelor Unite, şi nimeni nu ar putea să dea statul în judecată pe motiv că oamenii nu sunt obligaţi să se comporte conform legilor respective. Pe 15 aprilie 2010, Barbara Crabb a hotărât că Ziua Naţională a Rugăciunii este neconstituţională.