Cătălin Voicu şi-a început ascensiunea sub patronajul lui Ion Iliescu, crescându-şi influenţa via Hrebenciuc-Vanghelie-Mitică Iliescu.

Senatorul Cătălin Voicu este mâna - până de curând invizibilă - a grupării Hrebenciuc-Vanghelie- Mitică Iliescu. Şeful său direct este generalul Mitică Iliescu, naşul şi partenerul său de afaceri. Şeful suprem este Viorel Hrebenciuc. L-a făcut deputat, a vrut să-l facă şi ministru de interne.   Aproape toată viaţa şi-a închinat-o dosarelor de informaţii şi „serviciilor” făcute unor politicieni sau oameni de afaceri copleşiţi de probleme cu justiţia.

De la Ceauşescu la Iliescu

În decembrie 1989, Cătălin Voicu era doar căpitan de armată. Avea 24 de ani şi, până la Revoluţie, fusese un ofiţer activ în anturajul lui Nicu Ceauşescu, de care se lipise la Sibiu, unde a făcut Şcoala de ofiţeri de transmisiuni. Se ocupa de protocol şi de asigurarea celor necesare „Prinţişorului”. Prima funcţie pe care a ocupat-o în noul regim - democratic - a fost de adjunct al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).

Aici s-a lipit de preşedintele Ion Iliescu, care i-a devenit protector. La Cotroceni a intrat prin naşul său, Dumitru Iliescu, şeful SPP, şi omul de încredere al preşedintelui Iliescu. În zilele Revoluţiei, Dumitru Iliescu s-a erijat în postura de bodyguard personal al noului conducător al României. Apoi, la iniţiativa sa, a fost înfiinţat SPP.   Iliescu l-a răsplătit numindu-l director al SPP şi avansându-l în grad până la general. La fel a făcut şi cu Cătălin Voicu, ajuns şi el general şi decorat de două ori de Ion Iliescu. La Cotroceni, au stat până în 1997, timp în care şi-au construit o imensă reţea de relaţii, influenţă şi putere în toate instituţiile statului - de la poliţie, justiţie, guvern până la serviciile de informaţii.

Servicii „de protecţie” pentru PSD -ul aflat în opoziţie

Cât PSD a fost în opoziţie, Mitică Iliescu şi Cătălin Voicu au înfiinţat o firmă de protecţie şi pază, un adevărat serviciu privat de informaţii. Influenţa acestei grupări nu a scăzut nici în timpul mandatului Constantinescu, aflându-se în spatele mai multor operaţiuni, printre care şi scandalul „Ţigareta”.   Au revenit la Cotroceni în 2000, în al doilea mandat al lui Ion Iliescu. Cătălin Voicu a fost numit consilier prezidenţial, detaşat de SPP în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, postură care l-a reconectat oficial la sistemul de informaţii şi putere.   „Recuperarea” din vremea lui Geoană

Viorel Hrebenciuc l-a salvat când i-a expirat stagiul la Cotroceni, la încetarea mandatului de preşedinte al lui Ion Iliescu. În 2004 l-a făcut deputat, punându-l pe lista PSD de la Bacău. Spre sfârşitul anului 2005, gruparea Mitică Iliescu-Cătălin Voicu s-a lipit şi de Mircea Geoană, căruia îi furniza consultanţă „politică” despre diverşi lideri PSD.   Viaţa de opoziţie, pentru mulţi baroni social-democraţi, se suprapunea cu problemele cu justiţia. În acest context, Voicu a reuşit să se facă extrem de util liderilor judeţeni sau centrali ai PSD.

MINISTERIAT PIERDUT LA MUSTAŢĂ

La trei dosare de Interne Sătul de a fi „condamnat să rămână în umbră”, după cum se destănuie în convorbirile cu fratele lui Radu Mazăre, publicate pe Hotnews.ro, Cătălin Voicu pretinde să fie ministru. Şi nu unul oarecare, ci neapărat de interne. De aici poate controla totul, toate dosarele, după cum îi explică el aceluiaşi personaj politic. Viorel Hrebenciuc vrea şi el să-l facă ministru. Marian Vanghelie, în parohia căruia Voicu ajunge în 2008 ca senator de Bucureşti, era responsabil cu strângerea voturilor în forul PSD unde urma să se ia decizia. Îi era dator pentru nişte servicii pe care Voicu i le făcuse în trecut. Tot cu dosare.

Baronii locali rezolvaţi de Voicu au sărit şi ei cu sprijin. Numai că Gabriel Oprea, şi el candidat la poziţia de ministru de interne, a reuşit să câştige la vot, cu 32 la 28. I-au lipsit trei dosare pentru a câştiga, comentau unii dintre liderii PSD rezultatul alegerii interne a social-democraţilor.

Chiar şi aşa, gruparea Hrebenciuc- Vanghelie nu s-a lăsat. În două săptămâni a reuşit să-l demită pe ministrul Oprea, pe motiv că acesta refuzase să numească în structurile de la Interne oamenii reţelei lor. L-a pus apoi ministru, tot pentru două săptămâni, pe Liviu Dragnea. Cu aceleaşi condiţii. Acesta a demisionat, nereuşind să îndeplinească numirile. A venit rândul lui Dan Nica, care, discret, i-a instalat pe toţi omaneii ceruţi de Hrebenciuc, Voicu şi Mitică Iliescu.

Şi la serviciul secret al Internelor, pe Gelu Drăjneanu, şi la poliţie refăcând „reţeaua” şi punând-o la lucru. Preşedintele Băsescu a semnalat însă ce se întâmplă la Interne, iar în octombrie Dan Nica a fost demis. Neîmpăcat cu ideea că a pierdut controul Ministerului de Interne, gruparea Hrebenciuc-Vanghelie ordonă retragerea PSD de la guvernare. Temporar, conform planului, deoarece după ce Mircea Geoană ar fi devenit preşedinte ar fi revenit la putere. În guvernul Johannis, alături de PNL, după cum o arată stenogramele convorbirilor lui Cătălin Voicu.

REŢETĂ DE SUCCES

„Câte o hârtie din trecutu’ fiecăruia”   Metodele „de fidelizare” ale lui Voicu respectă reţeta clasică de şantaj. „Câte o hârtie din trecutu’ fiecaruia, i-am ţinut pe loc şi i-am făcut fideli. Şi unii dintre ei, chiar dacă-s ofiţeri SRI, mai erau pe state şi la SIE. Şi toate astea erau la generalu’ Iliescu, eu eram în departamentul de lucru... Un om ţi-e loial dacă are un motiv. (...) Dar în momentu’ când mai ai un motiv suplimentar, foiţa, două motive sunt mai puternice ca un motiv, colegule!”, susţine Voicu în discuţiile cu PSD-istul Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre, potrivit stenogramelor.

Cât priveşte interesul lui Vanghelie să-l susţină la şefia Internelor, Voicu e foarte clar: „Vanghelie este direct interesat să ajung acolo. (...) Prezenţa mea la Interne lui îi conferă linişte”. În stenograme apare şi afaceristul Marius Locic, care l-a dezamăgit pe Voicu: „I-am zis: să-ţi fie foarte clar: dacă-mi tăvăleşti numele acuma, să mă prindă Băsescu cu chestii d-astea în campanie, te duci jos”.

CAZUL „VOICU”

Din istoria recentă a corupţiei Senatorul Cătălin Voicu este cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi este acuzat că ar fi pretins şi primit bani de la oameni de afaceri pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale aflate pe rolul organelor judiciare. Potrivit procurorilor, afaceristul Costel Căşuneanu este unul dintre cei care i-ar fi cerut senatorului PSD să intervină pe lângă judecători pentru a obţine o hotărâre favorabilă privind un litigiu comercial. Pentru acest „serviciu”, demnitarul ar fi pretins şi primit 200.000 de euro.

DNA a declanşat ancheta în cazul „Voicu” în decembrie anul trecut. Cu numai câteva zile înainte de a fi pus sub a cuzare în mod oficial, senatorul PSD a fost „săltat” de anchetatori chiar din maşina senatorială, din faţa casei sale, „pentru câteva declaraţii preliminare”. A părăsit sediul Parchetului după câteva ore. În mai puţin de două săptămâni s-a aflat că a fost pus sub acuzare şi că i s-a interzis să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.   În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi Costel Căşuneanu, senatorul PSD Alexandru Mazăre (fratele lui Radu Mazăre) şi judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa, acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă. Al doilea afacerist anchetat este Marius Locic, care ar fi apelat la Voicu pentru a i se muşamaliza dosarul în care era acuzat de înşelăciune.